Otoscleroza- pierderea auzului la tineri

NewsMed

17 Feb 2018

Vizualizări: 1246

Distribuie Articolul

Ce este otoscleroza?

Otoscleroza este una dintre cele mai comune cauze progresive de pierderea auzului la persoanele tinere, între 15 și 35 ani. Otoscleroza este un termen derivat din „oto” care înseamnă „al urechii” și scleroză care înseamnă „întărire anormală a unui organ sau a unui țesut”. Otoscleroza este o condiție cauzată de o remodelare anormală a osului în urechea mijlocie, ceea ce cauzează pierderea auzului. Otoscleroza este asociată cu cele trei osicioare din ureche, cel mai frecvent cu osiciorul numit scăriță. O parte din os va crește anormal, iar această creștere a osului va preveni scărița să vibreze normal ca răspuns la sunet.

Cum auzim?

Auzul normal se bazează pe o serie de evenimente care transformă sunetele din aer în semnale electrochimice în interiorul urechii. Nervul auditiv transmite aceste semnale la nivelul creierului.

Mai întai, sunetul pătrunde în urechea externă și circulă printr-un pasaj îngust numit canalul auditiv, care se termină cu timpanul. Sunetele fac ca timpanul să vibreze, și apoi, vibrațiile trec mai departe prin intermediul a trei osicioare din urechea medie, numite, ciocan, nicovală și scăriță.

Osicioarele din urechea medie amplifică vibrațiile sunetelor și le trimit la cochlee, o structură plină cu fluid, asemănătoare cu forma unui melc, situată în urechea internă. Partea superioară și inferioară a cochleei este separată printr-o membrană elastică, numită membrana bazilară, care servește ca suport pentru elementele esențiale auzului.

Vibrațiile sunetului realizează o undă în interiorul cochleei, ce se transmite la membrana bazilară. Elementele esențiale auzului situate pe acea membrană sunt astfel stimulate, creând astfel un implus electric care este transportat de nervul auditiv la creier. Rezultatul final este auzul unui sunet.

Care este cauza otosclerozei?

Otoscleroza este cel mai des cauzată de înțepenirea unuia dintre osicioarele din urechea medie, de obicei scărița. Când acest os nu mai este capabil să vibreze, sunetul nu mai este capabil să traverseze urechea medie împiedicând astfel auzul.

Otoscleroza este de multe ori moștenită, deși cazuri izolate pot apărea. De exemplu, s-au observat asociații cu sarcina și pojarul ce au înrăutățit cazurile de otoscleroză. Ambele urechi pot fi afectate, dar este mai comun ca doar o ureche să fie mai afectată decât cealaltă. Dacă este lăsată netratată, pierderea auzului progresează până la surzire.

Cea mai faimoasă victimă a otosclerozei se presupune a fi Beethoven. Surzirea l-a împiedicat să audă ultimile sale compoziții muzicale.

Care sunt simptomele otosclerozei?

Diagnosticul de otoscleroză ar trebui făcut de un specialist, dar unele simptome pot fi detectate de o persoana în cauză sau de rudele sale.

Pierderea auzului, cel mai frecvent simptom, de obicei începe la nivelul unei urechi și apoi se mută la cealaltă. Această pierdere a auzului poate fi foarte graduală. Otoscleroza tinde să afecteze frecvențele mai scăzute decât cele înalte, de aceea uneori persoanele pot auzi mai bine în mediile înconjurătoare zgomotoase (paraacuzie). Multe persoane pot observa prima dată ca nu pot auzi sunete de tonalitate joasă sau vorbitul în șoaptă.

Alte simptome pot fi sub forma amețelilor, problemelor de balans (vertij), și tinitus. Tinitusul este un țiuit, bâzâit, șuierat sau sâsâit în ureche care uneori însoțește pierderea auditivă.

Cum se diagnostichează otoscleroza?

Otoscleroza este diagnosticată de specialiști în auz, precum otolaringologul (ORL). Primul pas în diagnostic este excluderea altor afecțiuni sau probleme de sănătate care cauzează aceleași simptome ca otoscleroza. Următorul pas include teste care măsoară auzul (audiograma) și conducția prin urechea mijlocie (timpanograma). Câteodată, investigații precum CT-ul, sunt utilizate pentru diagnosticarea otosclerozei.

Cum se tratează otoscleroza?

În prezent, nu există nici un medicament efectiv pentru otoscleroză.

Există tratamente alternative pentru ostoscleroză, care ajută la ameliorarea simptomatologiei, dar nu vindecă boala.

Una dintre metode ar fi supravegherea, în cazul în care simptomatologia nu este foarte avansată. Se recomandă testarea auzului o dată pe an sau mai des, în cazul înrăutățirii auzului.

A altă metodă ar fi amplificarea auzului, cu ajutorul aparatelor auditive sau cu implantul cochlear.

În prezent nu există un tratament medicamentos pentru ostoscleroză. Tratamentul cu cele mai bune rezultate este cel chirurgical. Prin operația numită stapedectomie, scărița este înlăturată și inlocuită cu un aparat prostetic.

Din nefericire, otoscleroza este o boală ce nu poate fi prevenită.