Nastere prematura
Nașterea prematură este nașterea produsa la mai puțin de 37 de săptămâni de perioadă gestațională. Datorită timpului mai scurt de dezvoltare intrauterină, noul născut este subdezvoltat, astfel se întâmpină afecțiuni precum: defecte ale aparatul auditiv si vizual, paralizii cerebrale și afecțiuni respiratorii. Riscul apariției acestor afecțiuni este cu atât mai mare cu cât sarcina este mai prematură.

Nasterea prematura

Nasterea prematura este nașterea produsa la mai puțin de 37 de săptămâni de perioadă gestațională. Din cauza timpului mai scurt de dezvoltare intrauterină, noul născut este subdezvoltat, astfel apărând afecțiuni precum: defecte ale aparatul auditiv si vizual, paralizii cerebrale și afecțiuni respiratorii. Riscul apariției acestor afecțiuni este cu atât mai mare cu cât sarcina este mai prematură.

În funcție de cât de repede s-a produs travaliul, nașterea poate fi clasificată astfel:

  • prematuritate tardivă: născut între săptămânile 34 și 36 de gestație;
  • prematuritate moderată: născut între săptămânile 32 și 34 de gestație;
  • prematuritate severă: născut între săptămânile 25 și 32 de gestație;
  • prematuritate extremă: născut înainte de săptămâna 25 de gestație.

Simptomele și semnele nașterii premature

  • 4 sau mai multe contracții uterine pe oră (acestea se aseamănă cu durerile din crampele menstruale);
  • dilatare cervicală;
  • dureri abdominale și de spate cu caracter constant și difuz;
  • presiune si durere la nivelul pelvisului;
  • sângerări vaginale în al treilea trimestru de sarcina;
  • ruperea prematura a membranelor exteriorizate prin scurgeri vaginale apoase;

În unele cazuri dilatările cervicale nu determină dureri specifice travaliului și astfel mama nu are semne si simptome specifice până într-o fază avansată a nașterii.

Factorii de risc ce determină nașterea prematură

Din punct de vedere social, nașterea prematură apare mai frecvent la:

  • mame sub 18 ani și peste 35 ani;
  • femeile din rasa negroidă;
  • femeile ce au condiții de viață și muncă precare.

Factorii de risc cei mai întâlniți care pot determina o naștere prematură sunt:

  • nașterea prematură în antecedente;
  • sarcina gemelară, tripletă sau de alți multiplii;
  • un interval mai mic de 6 luni între două nașteri consecutive;
  • fertilizarea mamei prin metoda in vitro;
  • afecțiuni în antecedente la nivelul uterului, cervixului sau placentei;
  • fumatul sau consumul de alcool și alte toxice;
  • infecții ale lichidului amniotic sau al tractului genital feminin inferior;
  • afecțiuni cronice (hipertensiune arterială, diabet, etc);
  • subponderea sau obezitatea în timpul sarcinii sau înainte de fecundare;
  • alimentarea necorespunzătoare pentru buna dezvoltare a fătului;
  • stress-ul mamei;
  • multiple avorturi spontane sau provocate;
  • vătămare corporală sau traumatisme.

Diagnosticul nașterii premature

  • alfa microglobulina-1 placentară (PAMG-1);
  • fibronectina fetală;
  • ecografia (se efectuează pentru depistarea incompetenței cervicale unde cervixul este prea mic <25 mm)

Complicațiile nașterii premature

Pot apărea la mamă. Aceste complicații se datorează medicației utilizate pentru oprirea contracțiilor uterine și amânarea dilatării cervicale. În cazul în care se depistează precoce riscul de producere a nașterii premature, există alternativa de a administra medicație care determină dezvoltarea accelerată a fătului în mai puțin de 48 de ore.

Pot apărea la făt chiar în timpul nașterii sau altele se pot dezvolta mai târziu in viață.

La scurt timp dupa naștere pot apărea complicații:

  • ale aparatului respirator datorită dezvoltării ineficiente a sistemului respirator și a lipsei de suficient surfactant, așadar plămânii nu se pot expanda în inspir și se dezvoltă sindromul de detresă respiratorie. Alte afecțiuni respiratorii ce pot dezvolta prematurii sunt: displazie bronhopulmonară și apnee;
  • ale inimii precum: persistența ductului arterial între aortă și artera pulmonară, dar și hipotensiune;
  • ale creierului precum: hemoragie intraventriculară;
  • hipotermie datorită pierderii căldurii prin suprafața mare de contact cu aerul a pielii nou-născutului. Aceasta este în raport cu cantitatea mica de grăsime depozitată la nou-născut;
  • afecțiuni gastrointestinale datorita dezvoltării ineficiente a tractului. Poate apărea enterocolita necrozantă odată cu instituirea hrănirii nou-născutului, însă dacă hrănirea acestuia este cu lapte matern, scade riscul de producere a enterocolitei necrozante;
  • afecțiuni hematologice precum anemie sau icter;
  • afecțiuni metabolice precum hipoglicemie din cauza depozitului scăzut de glucoză;
  • afecțiuni ale sistemului imun cu apariția unui risc crescut de infecții;

Complicațiile ce apar pe termen lung:

  • paralizie cerebrală ce cauzează probleme kinetice și de mișcare, de tonus muscular și postură. Acestea pot fi cauzate de infecții, irigare arterială ineficientă sau traumatisme;
  • dificultăți de învățare;
  • afecțiuni din sfera vizuală precum retinopatia prematurilor ce poate evolua la detașarea retinei și în final, apariția orbirii;
  • afecțiuni din sfera auzului;
  • afecțiuni dentare;
  • tulburări de comportament si psihosociale;
  • afecțiuni cronice precum astm sau infecții cronice;
  • creșterea ratei de apariție a morții premature subite.

Prevenirea nașterii premature

Cauzele exacte de producere a nașterii premature nu sunt pe deplin cunoscute, însă se pot institui diferite metode care sa scadă riscul de naștere prematură. Acestea pot fi:

  • odihna mamei și consumul crescut de lichide.
  • administrarea de suplimente cu progesteron gravidei.
  • administrarea de steroizi pentru a determina maturarea plămânilor fătului care se afla între săptamânile 23 si 34.
  • cerclaj al colului uterin – este o procedură chirurgicală efectuată în timpul sarcinii la gravidele care au un istoric de cervix scurt.

Prognosticul nou-nascuților prematuri

Supraviețuirea nou-născuților care au sub 23 de săptămâni este egala cu 0,  la 23 de săptămâni șansele cresc la 15%, la 24 de săptămâni la 55%, iar la mai mult de 25 de săptămâni, șansele de supraviețuire cresc până la 80% sau mai mult. Șansele de apariție a complicaților pe termen lung sunt mai mari cu cât vârsta fătului este mai mică. Marea majoritate a copiilor născuți între săptămânile 22 si 25 pot avea dizabilități severe precum paralizie cerebrală, pierderea vederii și al auzului. Restul de 34% dezvolta dizabilități de grad mic, iar 20% nu dezvolta niciun fel de dizabilitate.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!