Căutare

Toate procedurile

Schimba ora Programări

Inchide

Programează Consultație

Atenție! Data și ora exactă a programării va fii stabilită telefonic, apoi vă va fi comunicată verbal dar si pe e-mail.

Programează serviciu medical

Cerere o ofertă medicală

Cerere serviciu medical

Analiza detaliată

Analiza detaliată

Răspuns

Răspuns

duminică, iulie 03, 2022

Muschii gatului - localizare, actiune, inervatie

Buican
Buican

14 Jul 2021

eye-glyph Vizualizări: 11902

Distribuie Articolul

Mușchii gâtului pot fi sistematizați în funcție de raporturile cu coloana vertebrală, în mușchi ai regiunii anterolaterale a gâtului, mușchi ai regiunii posterioare sau nuchale, aceștia din urmă fiind studiați odată cu mușchii regiunii posterioare a trunchiului.
Mușchii regiunii anterolaterale pot fi împărțiți în mușchii regiunii laterale a gâtului și mușchii regiunii mediane a gâtului. 

MUȘCHII REGIUNII LATERALE A GÂTULUI
Cuprind:
- un plan superficial:
o mușchiul platisma;
o mușchiul sternocleidomastoidian.
- un plan profund:
o mușchii scaleni;
o mușchiul drept lateral al capului.

                                 
Mușchiul platisma sau pielos al gâtului (M. platysma)
Este un mușchi subțire, lat, situat subcutanat în regiunea anterolaterală a gâtului.
Inserții
Originea:
- pe fața profundă a pielii regiunii pectorale, deltoidiene și infraclaviculare.
Inserția:
- pe protuberanța mentonieră;
- pe corpul mandibulei, sub linia oblică;
- pe pielea comisurii bucale și fascia maseterină.
Raporturi
Superficial vine în raport cu pielea și profund cu vena jugulară externă, fascia cervicală superficială, ramuri ale plexului cervical, clavicula și mușchii pectoral mare și sternocleidomastoidian.

Acțiune
Când ia punct fix pe origine, coboară unghiul gurii exprimând sentimente de suferință și dispreț. Când ia punct fix pe mandibulă, încrețește pielea gâtului.
Inervație
Provine din nervul facial.

Mușchiul sternocleidomastoidian (M. sternocleidomastoideus)

                               


Este un mușchi lung, puternic, situat oblic, pe partea laterală a gâtului.
Inserții
Originea- prin două capete:
- capul sternal (medial) pe fața anterioară a manubriului sternal;
- capul clavicular (lateral) pe porțiunea medială a feței superioare a claviculei.
Inserția:
- pe fața laterală a procesului mastoidian;
- pe linia nuchală superioară.
Raporturi
Mușchiul este conținut într-o dedublare a fasciei cervicale superficiale. Superficial este în raport cu pielea, platisma, vena jugulară externă și ramuri superficiale ale plexului cervical, iar profund cu pachetul vasculonervos al gâtului: artera carotidă comună, vena jugulară internă și nervul vag. Marginea anterioară a sternocleidomastoidianului vine în raport cu
glanda parotidă și cu mușchii supra și infrahioidieni. Marginea lui posterioară delimitează cu marginea laterală a trapezului triunghiul supraclavicular.
Acțiune
Când ia punct fix pe origine, în contracție unilaterală înclină capul de aceeași parte și rotează fața spre partea opusă, iar în contracție bilaterală flectează capul și gâtul, completând flexia inițiată de mușchii drepți anteriori. Dacă lipsește flexia prealabilă, fixează capul în articulația atlantooccipitală. În situația în care capul este în extensie, sternocleidomastoidienii amplifică extensia. În contracție bilaterală cu punct fix mastoidian, mușchii sunt inspiratori, ridicând toracele.
Inervație
Este asigurată de nervul accesor și de ramuri din plexul cervical.

Mușchii scaleni (Mm. scaleni)

                                               


Sunt trei mușchi scaleni: anterior, mijlociu și posterior, cărora li se adaugă inconstant încă unul, rudimentar, scalenul minim, toți fiind situați profund în regiunea laterală a gâtului.
 Scalenul anterior (M. scalenus anterior)
Are originea prin patru fascicule, pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. Inserția se face printr-un tendon comun pe fața superioară a primei coaste, pe tuberculul mușchiului scalen, înaintea șanțului arterei subclaviculare.
 Scalenul mijlociu (M. scalenus medius)
Are originea prin șase-șapte fascicule, pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale ultimelor șase vertebre cervicale și pe atlas atunci când există cel de-al șaptelea fascicul.
Inserția:
- pe fața superioară a primei coaste, înapoia șanțului arterei subclaviculare.
 Scalenul posterior (M. scalenus posterior)
Are originea prin trei fascicule, pe tuberculii posteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C5-C7.
Inserția:
- pe fața superioară a coastei a doua.
 Mușchiul scalen minim (M. scalenus minimus) - inconstant.
Când există, ia naștere prin două fascicule, de pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C6-C7.
Inserția:
- pe coasta întâi și pe cupola pleurală, aparținând aparatului suspensor al pleurei (neomologat de N.A. și considerat ca parte din scalenul anterior).
Raporturi
Mușchiul scalen anterior delimitează două spații importante:
- spațiul scalenic anterior, între scalen și sternocleidomastoidian, prin care trec vena subclaviculară și nervul frenic;
- spațiul scalenic posterior, între scalenul anterior și cel mijlociu, prin care trec artera subclaviculară și plexul brahial.
Scalenii anterior și mijlociu vin în raport medial cu cupola pleurală. Între scalenul mijlociu și cel posterior trec nervii toracic lung și dorsal al scapulei. Mușchiul scalen posterior intră în raport cu mușchii spatelui și ai cefei. Între scalenul anterior (lateral), artera subclaviculară (inferior) și artera vertebrală (medial), se delimitează un triunghi în care poate fi descoperit
ganglionul cervicotoracic al simpaticului cervical (ganglionul stelat).
Acțiune
În contracție unilaterală cu punct fix costal, scalenii înclină coloana cervicală de aceeași parte, iar în contracție bilaterală, o rigidizează. Contracția bilaterală a scalenilor anteriori flectează coloana cervicală. Când iau punct fix pe coloană, scalenii devin mușchi inspiratori, ridicând primele două coaste.
Inervație
Provine din ramurile anterioare ale nervilor cervicali C4, C5 și C6.


Mușchiul drept lateral al capului (M. rectus capitis lateralis)
Inserții
Originea:
- pe procesul transvers al atlasului.
Inserția:
- pe procesul jugular al occipitalului.
Raporturi
Anterior vine în raport cu mușchiul drept anterior al capului și cu vena jugulară internă. Posterior acoperă mușchii marele drept posterior al capului și oblic mic al capului, precum și artera vertebrală.
Inervație
Este dată de ramura anterioară a primului nerv cervical.


MUȘCHII REGIUNII MEDIANE A GÂTULUI
Cuprind:
- un plan superficial, în raport cu osul hioid:
- mușchi suprahioidieni;
- mușchi infrahioidieni.
- un plan profund:
- mușchii prevertebrali.
a. Mușchii suprahioidieni (Musculi suprahyoidei)
Sunt patru mușchi: digastric, stilohioidian, milohioidian și geniohioidian, care iau parte la alcătuirea planșeului bucal, întinzându-se între baza craniului și hioid, precum și între mandibulă și hioid.


Mușchiul digastric (M. digastricus)
Este situat în partea supero-laterală a gâtului, având formă de arc cu concavitatea orientată superior, întins între procesul mastoidian al temporalului, hioid și fosa digastrică a mandibulei. Așa cum îi spune și numele, este alcătuit din două porțiuni musculare:
-posterioară, mastoidiană sau pântecul posterior (Venter posterior);
-anterioară, mandibulară sau pântecul anterior (Venter anterior);
Cele două porțiuni sunt unite printr-un tendon intermediar.
Inserții
Originea:
-pântecul posterior- pe incizura mastoidiană a osului temporal;
-pântecul anterior- în fosa digastrică a corpului mandibulei.
Inserția:
- tendonul intermediar- pe partea laterală a corpului și cornului mare a osului hioid, prin intermediul unei chingi fibroase.
Raporturi
Pântecul posterior vine în raport anterolateral cu glanda parotidă și cu sternocleidomastoidianul, iar medial cu pachetul vasculonervos al gâtului, cu nervii accesor și hipoglos și cu mușchiul stilohioidian. Tendonul intermediar este acoperit lateral de glanda submandibulară și poate fi luat ca reper în descoperirea arterei linguale. Pântecul anterior este în raport superficial cu fascia cervicală superficială, platisma și pielea, iar profund cu mușchiul milohioidian.
Acțiune
Când ia punct fix pe origine, ridică osul hioid și laringele, având rol în deglutiție. Când ia punct fix pe hioid, coboară mandibula, având rol în masticație.
Inervație
Pântecul posterior este inervat de nervul facial și de glosofaringian, iar pântecul anterior de nervul mandibular.


Mușchiul stilohioidian (M. stylohyoideus)
Însoțește pântecul posterior al digastricului, față de care este situat inițial medial și apoi anterior. Orientat antero-inferior, se dedublează în două fascicule printre care trece tendonul intermediar al digastricului.
Originea:
-pe baza procesului stiloidian al osului temporal.
Inserția:
-pe corpul și cornul mare al osului hioid.
Raporturi
Are aceleași raporturi ca pântecul posterior al mușchiului digastric.
Acțiune
Ridică osul hioid, având rol în deglutiție.
Inervație
Provine din nervul facial, prin ramura sa, nervul stilohioidian.


Mușchiul milohioidian (M. mylohyoideus)
Este un mușchi lat, de formă patrulateră, situat între mandibulă și hioid. Formează împreună cu cel de partea opusă planșeul bucal sau diafragma  gurii (Diaphragma oris). Pe linia mediană, fibrele celor doi milohioidieni se întrepătrund realizând rafeul milohioidian.
Inserții
Originea:
-pe linia milohioidiană a mandibulei.
Inserția:
- pe rafeul milohioidian pentru fibrele scurte, anterioare, dispuse orizontal;
- pe fața anterioară a hioidului pentru fibrele lungi, posterioare, orientate oblic, infero-medial.
Raporturi
Superior vine în raport cu mușchiul geniohioidian și cu glanda sublinguală, iar inferior cu pântecul anterior al digastricului și cu glanda submandibulară. Formând planșeul bucal, mușchii milohioidieni susțin limba și separă loja sublinguală de loja submandibulară.
Acțiune
Când ia punct fix pe mandibulă, ridică și trage înainte hioidul și limba, exercitând rol în deglutiție.
Când ia punct fix pe hioid, are rol în masticație, coborând mandibula.
Inervație
Este inervat de nervul milohioidian, din mandibular (alveolar inferior), din trigemen.
Mușchiul geniohioidian (M.geniohyoideus)
Este un mușchi scurt, profund, situat juxtamedian pe fața superioară a mușchiului milohioidian, cu fibrele orientate postero-inferior.
Inserții
Originea:
- pe spinele mentale (apofizele genii) inferioare de pe fața posterioară a corpului mandibulei.
Inserția:
- pe fața anterioară a corpului osului hioid.
Raporturi
Vine în raport superior cu mușchiul genioglos și inferior cu mușchiul milohioidian.
Acțiune
Ridică osul hioid, respectiv coboară mandibula, în funcție de punctul fix. Are rol în deglutiție și respectiv în masticație în raport cu acțiunea exercitată.
Inervație
Este asigurată de o ramură a nervului hipoglos.
b. Mușchii subhioidieni (Musculi infrahyoidei)
Sunt reprezentați de patru mușchi, dispuși în două planuri:
- planul I, superficial, format din: - mușchiul sternohioidian;
- mușchiul omohioidian;
- planul II, profund, format din: - mușchiul sternotiroidian;
- mușchiul tirohioidian.
Ei sunt separați de cei din partea opusă prin linia albă infrahioidiană, o condensare a fasciilor gâtului care fuzionează sub istmul tiroidian. Acești mușchi au rolul de a coborî osul hioid și laringele.
Mușchiul sternohioidian (M. sternohyoideus)
Este un mușchi alungit, subțire, întins de la stern la hioid.
Inserții
Origine:
- pe fața posterioară a manubriului sternal, articulației sternoclaviculare și pe extremitatea sternală a claviculei.
Inserție:
-pe marginea inferioară a corpului hioidului.
Raporturi
Este acoperit de piele, platisma și în porțiunea inferioară de mușchiul sternocleidomastoidian. Acoperă mușchii sternotiroidian și tirohioidian, iar medial vine în raport cu traheea cervicală.
Acțiune
Coboară osul hioid.
Inervație
Este realizată de ramuri din ansa cervicală (ansa hipoglosului) din plexul cervical.


Mușchiul omohioidian (M. omohyoideus)
Este un mușchi digastric alcătuit din două porțiuni musculare: pântecul superior (Venter superior) și pântecul inferior (Venter inferior), unite printr-un tendon intermediar, într-un unghi obtuz deschis postero-lateral.
Inserții
Origine:
- pântecul inferior pe marginea superioară a scapulei, medial de incizura scapulară.
Inserție:
- pe marginea inferioară a corpului hioidului, lateral de inserția mușchiului sternohioidian, prin pântecul superior.
Raporturi
La origine, este acoperit de mușchiul trapez, iar în porțiunea sa terminală, de piele, platisma și fascia cervicală superficială și acoperă mușchii sternohioidian și tirohioidian, prin intermediul cărora intră în raport cu lobii tiroidieni.
Cei doi omohioidieni sunt legați între ei prin lama pretraheală. În traiectul său, mușchiul omohioidian împarte trigonul lateral al gâtului în două spații: omotrapezoidian și omoclavicular și participă la delimitarea trigonului carotic. La acest nivel, vine în raport superficial cu sternocleidomastoidianul și profund cu scalenii, cu rădăcinile plexului brahial
și cu pachetul vasculonervos al gâtului.
Acțiune
Coboară osul hioid și tensionează lama pretraheală participând la inspirația forțată.
Inervație
Este dată de ramura superioară a ansei cervicale.


Mușchiul sternotiroidian (M. sternothyroideus)
Inserții
Origine:
- pe fața posterioară a manubriului sternal;
- pe marginea posterioară a primului cartilaj costal.
Inserție:
- pe linia oblică a cartilajului tiroid al laringelui.
Raporturi
Acoperă traheea și glanda tiroidă și este acoperit de mușchiul sternohioidian. Cei doi mușchi sternotiroidieni sunt apropiați în porțiunea sternală și împreună cu cei doi mușchi sternohioidieni care converg superior, delimitează pe linia mediană, rombul traheal în care poate fi descoperită traheea.
Acțiune
Coboară laringele.
Inervație
Este asigurată de ramuri din ansa cervicală a plexului cervical.


Mușchiul tirohioidian (M. thyrohyoideus)
Continuă direcția sternotiroidianului, întinzându-se între cartilajul tiroid și osul hioid.
Inserții
Origine:
- pe versantul superior al liniei oblice a cartilajului tiroid.
Inserție:
- marginea inferioară a cornului mare a osului hioid.
Raporturi
Superficial este în raport cu sternohioidianul și cu omohioidianul, iar profund cu membrana tirohioidiană și cartilajul tiroid.
Acțiune
Coboară hioidul sau ridică laringele.
Inervație
Asigurată de nervul tirohioidian ramură a nervului hipoglos.

c. Mușchii prevertebrali
Sunt situați în planul cel mai profund al gâtului, direct pe coloana vertebrală.
Ei sunt reprezentați de:
-mușchiul lung al capului;
-mușchiul lung al gâtului;
-mușchiul drept anterior al capului.


Mușchiul lung al capului (M. longus capitis)
Este situat cel mai anterior dintre mușchii prevertebrali.
Inserții
Origine:
-pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C3-C6, prin patru fascicule.
Inserție:
-pe fața inferioară a părții bazilare a occipitalului, printr-un tendon comun.
Raporturi
Acoperă mușchii lung al gâtului și drept anterior al capului. Vine în raport cu faringele, cu vasele și nervii gâtului, prin intermediul fasciei prevertebrale,care îl acoperă.
Acțiune
În contracție unilaterală rotește capul spre aceeași parte cu mușchiul contractat. În contracție bilaterală determină flexia capului.
Inervație
Este realizată de ramuri profunde ale plexului cervical.


Mușchiul lung al gâtului (M. longus colli)
Este un mușchi multifid, situat în partea anterolaterală a coloanei vertebrale.
Prezintă trei porțiuni:
-porțiunea oblică inferioară;
-porțiunea oblică superioară;
-porțiunea verticală.
Inserții
Porțiunea oblică inferioară are originea pe corpurile vertebrelor toracale T1, T2 și T3 și inserția pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C5 și C6. Porțiunea oblică superioară are originea pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C3-C6 și inserția pe tuberculul anterior al atlasului. Porțiunea verticală are originea pe corpurile vertebrelor toracale T1, T2, T3 și cervicale C5, C6, C7 și inserția pe corpurile vertebrelor cervicale C2,
C3 și C4.
Raporturi
Anterior, intră în raport cu mușchiul drept anterior al capului, cu faringele și esofagul și cu pachetul vasculonervos al gâtului. Posterior, acoperă corpul vertebrelor cervicale și a primelor trei vertebre toracale.
Acțiune
Determină flexia capului și a gâtului și prin contracția porțiunilor oblice înclină lateral capul și gâtul.
Inervație
Ramuri profunde ale plexului cervical.


Mușchiul drept anterior al capului (M. rectus capitis anterior)
Inserții
Origine:
-pe masele laterale și pe procesul transvers al atlasului.
Inserția:
-pe procesul bazilar al occipitalului.
Raporturi
Acoperă mușchiul drept lateral al capului și este acoperit de mușchiul lung al capului.
Acțiune
În contracție unilaterală înclină capul lateral, iar în contracție bilaterală realizează flexia capului.
Inervație
Ramuri profunde ale plexului cervical.


Fascia cervicală (Fascia cervicalis)
Conform Nomenclaturii internaționale, fascia cervicală este considerată o structură conjunctivă unitară, cu o dispoziție lamelară. Ea prezintă trei lame (Laminae), unite între ele în partea laterală a gâtului:
-lama superficială (Lamina superficialis);
-lama pretraheală (Lamina pretrachealis);
-lama prevertebrală (Lamina prevertebralis).
Fiecare lamă este anexată unui plan muscular pe care-l acoperă, formând mușchilor respectivi fascii și septuri intermusculare.
Lama superficială a gâtului
Situată sub platisma, ea poartă și denumirea de fascie cervicală superficială.
Inserții
Inserția superioară se face de-a lungul unei linii ce unește protuberanța occipitală externa cu cea mentală, inserându-se succesiv pe:
-linia nuchală superioară,
-fața laterală și marginea anterioară ale procesului mastoidian,
-arcul zigomatic,
-fascia maseterină,

-unghiul si marginea inferioară ale corpului mandubulei.
Inserția inferioară se face pe:
- fața anterioară a manubriului sternal;
-claviculă, acromion și pe spina scapulei;
- coboară pe mușchii trapez și dorsal mare, prelungindu-se cu fascia acestuia.
Raporturi
Lama superficială are forma unui manșon ce învelește gâtul. Pe linia mediană, fascia cervicală superficială se continuă cu cea de partea opusă și împreună cu lama pretraheală realizează o îngroșare, mai evidentă sub osul hioid, denumită ”linia albă”. De la nivelul acesteia, fiecare porțiune se îndreaptă lateral, ca foiță unică până la marginea anterioară a mușchiului
sternocleidomastoidian, unde se dedublează, formându-i o teacă. La marginea
posterioară a mușchiului sternocleidomastoidian cele două foițe se reunesc, refăcând lama, după care traversează regiunea laterală a gâtului. În triunghiul lateral al gâtului prezintă două orificii prin care trec venele jugulare externe şi
ramurile plexului cervical. Ajunsă la mușchiul trapez, se dedublează din nou, formându-i și acestuia o teacă, după care cele două foițe se inseră separat pe ligamentul nucal, pe ligamentele interspinoase și pe procesele spinoase ale vertebrelor C7, T1 și T2. De pe fața profundă a lamei superficiale se desprind două lame (septuri intermusculare), care se inseră pe procesele transverse cervicale și separă regiunea gâtului de regiunea posterioară.
Prelungirile lamei superficiale a gâtului
Lama superficială prezintă trei prelungiri:
-Prelungirea sternocleidomastoidianului, este foița profundă a tecii acestui mușchi.
-Prelungirea submandubulară se întinde de la linia milohiodiană a mandibulei la osul hioid, tapetând fața profundă a glandei. Împreună cu fascia propriu-zisă determină loja glandei submandibulare.
- Prelungirea parotidiană se desprinde de la marginea mușchiului sternocleidomastoidian la marginea posterioară a ramurei mandibulei și căptușește pereții posteriori, medial și anterior ai glandei parotide. Această prelungire
împreună cu lama superficială, delimitează loja parotidă. Cele două loje sunt separate între ele prin despărțitoarea submandibuloparotidiană.
Lama pretraheală
Este situată infrahioidian, între cei doi mușchi omohioidieni și se mai
numește și fascie cervicală mijlocie.
Inserții
Inserția superioară se face pe fața posterioară și marginea inferioară a osului hioid.
Inferior, lama se inseră pe:
- fața posterioară a sternului;
- marginile posterioare ale claviculelor;
- marginile superioare ale scapulelor, iar apoi se continuă cu țesutul conjunctiv al mediastinului anterior.
Lateral, lama se oprește la mușchii omohioidieni pe care îi învelește.
Raporturi
Anterior, lama pretraheală vine în raport cu lama superficială. Între cele două lame, la nivelul inserției pe stern și claviculă se găsește spațiul interfascial suprasternal, în care se găsește țesut celulo-adipos, noduri limfatice
și vena jugulară anterioară. Lateral de marginea posterioară a mușchiului sternocleidomastoidian, între cele două lame, se găsește spațiul interfascial supraclavicular. Posterior, lama pretraheală acoperă laringele, traheea, lobii tiroidieni și
mănunchiurile vasculonervoase ale gâtului, iar în triunghiurile omoclaviculare, mușchii scaleni, vasele subclaviculare și trunchiurile plexului brahial.
Prelungiri
Lama pretraheală trimite prelungiri pe toate vasele mari ale regiunii cervicotoracice. Aceste prelungiri (tracturi conjunctive) mențin deschise vasele, ceea ce favorizează circulația venoasă. Din lama pretraheală se mai desprind două prelungiri: una viscerală și altă vasculară. Lama viscerală este o lamă conjunctivă densă ce învelește organele viscerale cervicale: traheea, esofagul și cartilajul tiroid și permite alunecarea acestor organe în timpul deglutiției și respirației. Prelungirea vasculară
formează teaca vasculară ce învelește mănunchiul vasculonervos al gâtului.
Lama prevertebrală
Este o formațiune fibroasă, denumită clasic fascia cervicală profundă.
Inserții. Superior, se inseră pe exobaza craniului, iar inferior pe vertebra toracală T3. Se continuă cu țesutul conjunctiv al mediastinului. Lateral se inseră pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale verte-brelor cervicale.
Raporturi
Între lama prevertebrală și viscerele gâtului (faringe, esofag) se găsește spațiul retrovisceral, închis lateral de tracturi fibroase sagitale, desprinse din adventicea celor două organe. Lateral de acest spațiu,anterior de lama prevertebrală
se găsesc formațiuni vasculare și nervoase laterofaringiene, iar în trigonul carotic și regiunea sternocleidomastoidiană, mănunchiul vasculonervos al gâtului. Posterior de lama prevertebrală se găsește spațiul prevertebral.

Adauga un comentariu

Medici care tratează această afecțiune

Logo

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.

Contacts

Colaborare:

colaborare@newsmed.ro

Publicitate:

publicitate@newsmed.ro
Social

Acum ne găsești și pe rețelele de socializare!