Căutare

Toate procedurile

Schimba ora Programări

Inchide

Programează Consultație

Atenție! Data și ora exactă a programării va fii stabilită telefonic, apoi vă va fi comunicată verbal dar si pe e-mail.

Programează serviciu medical

Cerere o ofertă medicală

Cerere serviciu medical

Analiza detaliată

Analiza detaliată

Răspuns

Răspuns

miercuri, august 10, 2022

Muschii capului: actiune, inervatie, localizare

Buican
Buican

09 Jul 2021

eye-glyph Vizualizări: 4621

Distribuie Articolul

Mușchii capului sunt reprezentați de mușchii bolții craniene, mușchii pleoapelor, mușchii nasului, mușchii gurii și de mușchii masticatori. 

MUŞCHII BOLŢII CRANIENE (CALVARIEI)
Sunt reprezentaţi de muşchiul epicranian (M. epicranius), care este format din muşchiul occipitofrontal şi muşchiul temporoparietal.

                                         


Muşchiul occipitofrontal (M. occipitofrontalis)
Se compune din două părţi, occipitală şi frontală, conectate printr-o aponevroză tendinoasă, galea aponeurotica. Porţiunea occipitală (Venter occipitalis), subţire şi de formă patrulateră, îşi are inserţia pe linia nucală supremă a osului occipital şi pe procesul mastoidian al osului temporal. Se termină pe galea aponeurotica şi pe faţa posteromedială a pavilionului urechii.
Porţiunea frontală (Venter frontalis) este subţire, de o formă patrulateră şi intim aderentă la fascia superficială. Aceasta este mai largă decât porţiunea occipitală. Ea nu are inserţii osoase. Fibrele sale mediale continuă cu cele ale procerusului, cele mijlocii cu ale muşchiului corugator al sprâncenei, iar cele laterale cu ale muşchiului orbicular al ochiului. Inervaţia frontalului este dată de ramurile temporale ale nervului facial, iar cea a occipitalului de ramura posterioară auriculară a nervului facial.
Acţiune: frontalul ridică sprâncenele şi pielea peste rădăcina nasului şi în acelaşi timp, trage scalpului înainte. Occipitalul trage scalpul înapoi. În acţiunea obişnuită a muşchilor, sprâncenele sunt ridicate.
Muşchiul temporoparietal (M. temporoparietalis)
Are originea pe marginea laterală a aponevrozei epicraniene şi inserţia terminală pe cartilajele pavilionului urechii, între muşchii auricular anterior şi posterior, fiind un muşchi rudimentar. Aponevroza epicraniană (Galea aponeurotica) acoperă bolta craniului. Marginea sa posterioară pătrunde între fasciculele musculare ale porţiunii occipitale şi se inseră pe protuberanţa occipitală externă şi liniile nucale supreme. Lateral ajunge la arcada zigomatică, iar anterior se insinuează între cele două fascicule ale porţiunii frontale.

MUŞCHII PLEOAPELOR
Muşchii pleoapelor sunt: muşchiul orbicularul ochiului, muşchiul corugator al sprâncenei, muşchiul depresor al sprâncenei.
Muşchiul orbicular al ochiului (M. orbicularis oculi)
Este situat în grosimea pleoapei şi pe circumferinţa orbitei. Fasciculele musculare se dispun în semicerc şi se inseră pe ligamentele palpebrale. Este format din 3 porţiuni: porţiunea palpebrală, porţiunea orbitală şi porţiunea
lacrimală. Partea palpebrală (Pars palpebralis) a muşchiului este subţire, ea apare din bifurcarea ligamentului medial palpebral, se inseră pe faţa anterioară şi marginile superioare şi inferioare ale ligamentului medial palpebral şi pe sacul
lacrimal, inserţia terminală fiind pe tegumentul pleoapei şi faţa anterioară a ligamentului palpebral lateral. Partea orbitală (Pars orbitalis), fibrele sale formează o elipsă completă fără întrerupere la comisura palpebrală laterală; fibrele superioare pot ajunge la pielea sprâncenelor, iar cele inferioare la pielea obrazului. Partea lacrimală (Pars lacrimalis) sau muşchiul lui Horner, se inseră pe creasta lacrimală posterioară, iar inserţia terminală pe canalele lacrimale, înapoia punctelor lacrimale.
Acţiune: orbicularul ochiului are o funcţie importantă în mişcările ochiului, apărare, distribuirea lichidului lacrimal, şi una în mimică. Porţiunea palpebrală închide ochiul, apropiind pleoapele în condiţii normale (somn, clipit). Porţiunea
orbitală se contractă în închiderea forţată, cum este lumina puternică şi ochirea. Porţiunea lacrimală favorizează scurgerea prin aspiraţie a lichidului lacrimal, dilatând punctele lacrimale şi sacul lacrimal. În mimică intervine în râs, plâns. Ligamentul palpebral medial (Lig. palpebrale mediale), este o bandă fibroasă situată în unghiul medial al ochiului, ce se inseră pe creasta lacrimală anterioară şi pe cea posterioară, cuprinzând sacul lacrimal. Ligamentul palpebral lateral (Lig. palpebrale laterale) se inseră pe periostul porţiunii laterale a circumferinţei orbitei şi pe extremitatea laterală a tarşilor.
Muşchiul corugator al sprâncenei (M. corrugator supercilii)
Este un muşchi mic, îngust, piramidal, plasat sub orbicularul ochiului. Are inserţia de origine pe porţiunea medială a arcului supraciliar şi pe porţiunea nazală a osului frontal. Fasciculele merg superior şi lateral şi se inseră pe pielea porţiunii mijlocii a sprâncenei. Fibrele musculare acoperă mănunchiul vasculonervos supraorbital.
Acţiune: trage inferior şi medial sprânceana. Intervine în exprimarea nerăbdării, durerii, supărării, formând cute verticale.
Inervaţia este dată de nervul facial.
Muşchiul depresor al sprâncenei (M. depressor supercilii)
Este situat medial de corugator. Are originea pe cartilajele şi oasele nazale, inserţia terminală pe pielea sprâncenei, medial.
Acţiune: când se contractă coboară porţiunea medială a sprâncenei şi ajută corugatorul.


MUŞCHII NASULUI
Muşchiul procerus (M. procerus), piramidalul, este un muşchi mic, triunghiular, aşezat la rădăcina nasului.
Inserţii: se inseră pe cartilagiile şi oasele nazale ca şi pe faţa profundă a pielii intersprâncenoase.
Raporturi: acoperă scheletul nasului şi este acoperit de pielea nasului.
Inervaţie: este inervat de o ramură din nervul facial.
Acţiune: prin acţiune bilaterală cutează transversal pielea regiunii intersprâncenoase.
Muşchiul compresor al nasului (M.compressor naris)
este o formaţiune musculo-aponevrotică triunghiulară care trece dintr-o parte în alta peste scheletul osteo-cartilaginos al nasului.
Inserţii: partea aponevrotică se inseră pe oasele nazale. Partea musculară reprezentată de câte două fascicole pentru fiecare nară se îndreaptă spre şanţul nazo-genian. Fascicolul anterior se inseră pe faţa profundă a narinelor, iar fascicolul posterior se continuă cu muşchiul depresor al septului nazal.
Raporturi: faţa superficială a muşchiului vine în raport cu pielea nasului, cu muşchiul ridicător al aripei nasului şi al buzei superioare. Faţa sa profundă acoperă aripa nasului.
Inervaţie: ramuri din nervul facial.
Acţiune: fascicolul posterior, prin contracţia sa, turteşte aripa nasului provocând o strâmtare a nării. Fascicolul anterior determină prin contracţia sa apariţia unor cute verticale pe pielea piramidei nazale. Din punct de vedere mimic este considerat ca muşchi al senzualităţii.
Muşchiul depresor al septului nazal (M.depressor septi) este un muşchi mic aşezat dedesuptul nărilor. Se află aplicat pe osul maxilar superior.
Inserţii: din foseta mirtiformă unde se inseră, fibrele sale merg către septul nărilor şi marginea posterioară a aripii nasului. Unele fascicole musculare ale acestuia se continuă cu muşchiul transversal al nasului.
Raporturi: prin faţa sa profundă acoperă osul maxilar superior, iar prin faţa sa superficială vine în raport cu mucoasa gingiei superioare şi cu orbicularul buzelor.
Inervaţie: este realizată de nervul facial.
Acţiune: este un coborâtor al septului nazal şi un constrictor al nărilor.
Muşchiului dilatator al nării (M.dilatator naris) este un muşchi mic situat pe partea inferioară a aripii nasului. În unele cazuri existenţa lui se poate demonstra numai microscopic.
Inserţii: are o inserţie osteo-cartilaginoasă şi o inserţie cutanată. În sus se inseră pe cartilajele alare şi pe apofiza frontală a maxilarului superior, iar în jos şi înainte se inseră pe pielea marginilor laterale ale nărilor.
Raporturi: este acoperit de pielea aripii nasului, iar faţa sa profundă acoperă cartilajul alar.
Inervaţie: din nervul facial.
Acţiune: dilată nara trăgând în afara aripa nasului.


MUŞCHII GURII
Muşchii gurii sunt situaţi în jurul orificiului bucal şi formează două sisteme: unul central şi altul periferic. Sistemul central este format din fascicule circulare dispuse în jurul orificiului bucal, alcătuind muşchiul orbicular al gurii, cu rol constrictor. Sistemul periferic este format din fascicule radiare ce alcătuiesc 10 muşchi. Ei sunt dilatatori ai orificiului bucal şi imprimă buzelor şi fantei bucale forme şi mişcări cu rol expresiv, dar şi cu importanţă în diferite acte fiziologice.
Muşchiul orbicular al gurii (M. orbicularis oris)
Este format din fibre proprii ce formează porţiunea labială şi fibre din muşchii învecinaţi, ce formează porţiunea marginală.
Porţiunea marginală (Pars marginalis) este formată din fascicolele muşchilor învecinaţi (în plan profund de fibre ale muşchiului buccinator, iar în plan superficial de fibre ale muşchilor ridicător al unghiului gurii şi coborâtor al unghiului gurii), care se încrucişează la nivelul comisurii, cu prelungire şi în buza opusă. Porţiunea labială (Pars labialis) este porţiunea principală a orbicularului, ocupând marginea liberă a buzei. Porţiunea labială se inseră pe pielea şi mucoasa comisurii buzelor, unde fasciculele buzelor se încrucişează între ele, şi cu fibrele porţiunii marginale.
Acţiune: prin contracţia porţiunii labiale se producere închiderea normală a gurii. Contracţia porţiunii marginale determină închiderea forţată a gurii şi răsfrângerea buzelor spre exterior, producând îngroşarea marginii libere a buzelor. Prin aceasta muşchiul participă la supt, suflat, fluierat, masticaţie. Participă la formarea consoanelor labiale. Dă aspectul caracteristic
gurii şi prin fibrele profunde comprimă buzele pe dinţi.
Muşchiul buccinator (M. buccinator)
Buccinator este un muşchi subţire, patrulater, ocupând intervalul dintre maxilar şi mandibulă. Originea sa este pe procesul alveolar al maxilei şi pe porţiunea alveolară a mandibulei în dreptul molarilor, iar posterior între cele două inserţii osoase pe rafeul pterigomandibular, între cârligul procesului pterigoid şi extremitatea posterioară a liniei milohioidiene. Fasciculele
musculare sunt paralele cu cele 2 linii de inserţie şi converg spre comisura gurii, inserându-se pe pielea şi mucoasa de la acest nivel. Posterior muşchiul are raporturi cu constrictorul superior al faringelui. Faţa superficială vine în raport anterior cu muşchiul orbicular al gurii, zigomatic mare, ridicător al unghiului gurii, coborâtor al unghiului gurii, iar posterior cu muşchiul maseter şi ramura mandibulei. Mai vine în raport cu vasele faciale şi nervul facial. Este perforat de ductul lui Stenon sau canalul parotidian şi de nervul bucal. Corpul adipos al obrazului sau bula grăsoasă a lui Bichat se interpune
între muşchii buccinator şi maseter şi are rol mecanic în timpul mişcărilor de masticaţie şi suptului.
Acţiune: când gura este plină şi obrajii sunt umflaţi cu aer contracţia muşchiului comprimă aerul expulzat prin presiune, participând la fluierat şi cântatul cu instrumente de suflat. Are rol în masticaţie, menţinând cu limba
alimentele între arcadele dentare. Împiedică prinderea mucoasei obrajilor între arcadele dentare. Când gura este goală trage de comisuri şi lărgeşte fanta bucală, intervenind în râs şi plâns.
Muşchiul ridicător al buzei superioare şi aripii nasului (M. levator labii superioris alaeque nasi) are originea pe faţa laterală a procesului frontal al maxilei şi pe oasele nazale. Fibrele urmăresc şanţul nazogeniolabial şi se termină pe pielea aripii
nasului şi pe pielea buzei superioare. Muşchiul este acoperit de piele şi fasciculele de origine de muşchiul orbicular al ochiului. Acoperă porţiunea transversă a muşchiului nazal, muşchiul orbicular al gurii şi muşchiul ridicător al buzei superioare. Fibrele laterale ridică buza superioară, cele mediale dilată nările.
Muşchiul ridicător al buzei superioare (M. levator labii superioris)
Este situat lateral şi profund faţă de precedentul. Are originea pe faţa anterioară a corpului maxilei şi pe zigomatic. Inserţia terminală este pe faţa profundă a pielii. Ridică buza superioară şi exprimă neplăcere.
Muşchiul zigomatic mic (M. zygomaticus minor)
Este situat între ridicătorul buzei superioare şi zigomaticul mare. Are originea pe faţa laterală a zigomaticului. Se inseră pe buza superioară, prin contracţie trage în sus şi lateral buza superioară.
Muşchiul zigomatic mare (M. zygomaticus major)
Este situat superficial, în regiunea centrală a obrazului. Are originea pe faţa laterală a zigomaticului, inferior şi lateral de zigomaticul mic. Se inseră pe comisura buzelor. Acoperă maseterul, buccinatorul, corpul adipos şi vasele faciale. Când se
contractă trage comisura buzelor în sus şi lateral, intervenind în râs.
Muşchiul ridicător al unghiului gurii sau canin (M. levator anguli oris)
Situat posterior de zigomaticul mic şi de ridicătorul buzei superioare, are originea în fosa canină. Inserţia terminală se face pe pielea de la comisura buzelor. Prin contracţie trage comisura gurii în sus şi medial.
Muşchiul rizorius (M. risorius)
Are formă triunghiulară, slab reprezentat, deseori absent. Se inseră pe fascia maseterină şi pe pielea comisurii buzelor. Prin contracţie trage lateral comisura buzelor, intervenind în surâs.
Muşchiul coborâtor al unghiului gurii, triunghiularul buzelor (M. depressor anguli oris)
Are formă triunghiulară. Are originea pe linia oblică a mandibulei, inferior şi lateral de muşchiul coborâtor al buzei inferioare, iar inserţia terminală pe pielea comisurii buzelor. Prin contracţie coboară comisura buzelor.
Muşchiul coborâtor al buzei inferioare (M. depressor labii inferioris)
Are formă patrulateră, fiind situat profund şi medial de muşchiul coborâtor al unghiului gurii. Are originea pe linia oblică a mandibulei, în porţiunea sa medială. Fibrele sale se inseră pe pielea buzei inferioare. Prin contracţie trage buza inferioară în jos şi anterior, intervenind în exprimarea tristeţii, dezgustului, ironiei.
Muşchiul mental (M. mentalis)
Este un muşchi mic, puternic, acoperit de precedentul. Are originea pe faţa anterioară a mandibulei în dreptul incisivilor mediali şi cea terminală pe pielea mentonului. Prin contracţie ridică şi încreţeşte pielea bărbiei, exprimând dispreţ, îndoială.

                                             
MUŞCHII MASTICATORI
Muşchiul temporal (M. temporalis)
Este cel mai puternic muşchi masticator. Se inseră pe toată fosa temporală până la linia temporală inferioară şi pe faţa profundă a fasciei temporale. Fasciculele converg şi se termină printr-un tendon ce se inseră pe procesul coronoidian al mandibulei. Prezintă 3 fascicule musculare:
- fasciculul anterior, aproape vertical, inervat de nervul temporal anterior, trage mandibula în sus;
- fasciculul mijlociu, cu fibre oblice de sus în jos şi anterior, inervat de nervul temporal mijlociu, trage mandibula în sus şi posterior;
- fasciculul posterior, aproape orizontal, inervat de nervul temporal posterior, trage mandibula posterior.
Raporturi: este acoperit de fascia temporală, prin care vine în raport cu vasele temporale superficiale, nervul auriculotemporal, ramuri ale nervului facial, muşchii auriculari anteriori şi superiori. Inferior este acoperită de arcada
zigomatică. Faţa profundă este în raport cu fosa temporală, cu vasele şi nervii temporali profunzi. Inferior cu muşchii pterigoidieni, cu buccinatorul şi corpul adipos al obrazului.
Acţiune: este cel mai puternic muşchi masticator. Ridică mandibula. Prin fasciculul posterior trage mandibula înapoi şi aduce capul mandibulei în fosa mandibulară, când este scos prin contracţia pterigoidianului lateral. Fascia temporală (Fascia temporalis) este o lamă aponevrotică situată superficial şi lateral de muşchiul temporal. Se inseră superior pe linia
temporală superioară, anterior pe procesul zigomatic al frontalului şi pe procesul frontal al zigomaticului, inferior pe marginea superioară a arcadei zigomatice. În porţiunea mijlocie se dublează în 2 lame: superficială şi profundă. Este inervată de cei trei nervi mandibulari profunzi.
Muşchiul maseter (M. masseter)
Este un muşchi patrulater, puternic, situat pe faţa laterală a mandibulei. Are 2 porţiuni, superficială şi profundă.
Porţiunea superficială (Pars superficialis) are originea pe marginea inferioară a zigomaticului şi partea anterioară a arcadei zigomatice. Fasciculele merg în jos şi înapoi şi se inseră pe faţa laterală a ramurii mandibulei şi pe unghiul mandibulei.
Porţiunea profundă (Pars profunda) are originea pe toată lungimea marginii inferioare şi feţei mediale a arcadei zigomatice. Fibrele coboară oblic în jos şi înainte şi se inseră pe faţa laterală a ramurii mandibulei, între tuberozitatea maseterină şi baza procesului coronoid.
Raporturi: faţa superficială este acoperită de fascia maseterină şi prin ea vine în raport cu muşchii superficiali rizorius, platisma, zigomatic, cu prelungirea anterioară a glandei parotide, cu ductul parotidian, cu ramurile
terminale ale nervului facial, cu artera transversală a feţei. Faţa profundă acoperă faţa laterală a mandibulei, incizura mandibulei prin care trece mănunchiul vasculonervos maseterin, tendonul de inserţie al muşchiului temporal, muşchiul buccinator. Contracţia maseterului determină eliminarea de salivă din glanda parotidă.
Fascia maseterină (Fascia masseterica) se inseră superior pe faţa laterală a arcadei zigomatice, inferior pe marginea inferioară a mandibulei, posterior pe marginea posterioară a ramurii mandibulei, anterior pe marginea anterioară şi pe faţa laterală a ramurii mandibulei.
Acţiune: în principal trage mandibula în sus şi înainte (propulsie) în timpul contracţiei bilaterale, iar când se contractă unilateral, trage mandibula lateral de partea contracţiei. Produce presiune masticatorie. Este inervat de nervul maseterin din mandibular, ramură a trigemenului.
Muşchiul pterigoidian medial (M. pterygoideus medialis)
Este un muşchi patrulater situat pe faţa medială a ramurii mandibulei. Are 6 lame aponevrotice atât în suprafaţă cât şi în profunzime. Are originea pe fosa pterigoidă. Fasciculele merg în jos şi lateral şi posterior, se inseră pe faţa medială a unghiului mandibulei. Rapoturi: medial cu faringele, lateral cu muşchiul pterigoidian lateral, de care este separat de fascia interpterigoidiană. Inferior cu faţa medială a mandibulei prin spaţiul pterigomandibular în care se află nervul lingual, nervul
şi artera alveolară inferioară.
Acţiune: principala acţiune este cea de ridicare a mandibulei. În contracţia unilaterală trage mandibula medial. Contracţia sa împreună cu cea a pterigoidianului lateral de aceeaşi parte determină proiecţia înainte a părţii corespunzătoare a mandibulei, în timp ce condilul mandibulei de partea opusă rămâne fix.
Muşchiul pterigidian lateral sau muşchiul pterigoidian extern (M. pterygoideus externus/lateralis)
Este un muşchi scurt, gros, oarecum conic în formă, care se întinde aproape orizontal între fosa infratemporală şi condilul mandibulei. Este format din 2 porţiuni, fasciculul superior şi fasciculul inferior.
Inserţii: fasciculul superior, infratemporal sau sfenoidal, are originea pe faţa infratemporală a aripii mari a sfenoidului. Fibrele orientate orizontal au inserţia terminală pe capsula şi meniscul articular. Fasciculul inferior sau pterigoidian are originea pe faţa laterală a lamei pterigoidiene laterale. Fibrele se inseră în foseta pterigoidă a procesului condilar al mandibulei.
Raporturi: faţa superioară vine în raport cu fosa infratemporală. Faţa anterolaterală în raport cu muşchiul maseter şi bula grăsoasă a obrazului, cu tendonul muşchiului temporal şi procesul coronoid al mandibulei. Faţa posteromedială cu muşchiul pterigoidian medial, între cei 2 muşchi existând fascia interpterigoidiană şi ramuri din nervul mandibular. Mai are rapoturi cu artera maxilară, iar prin marginea inferioară cu nervii lingual şi alveolar inferior.
Acţiune: prin contracţia bilaterală a pterigoidienilor laterali, sinergică cu cea a medialilor, se realizează propulsia şi tragerea în jos a mandibulei, datorită alunecării condililor mandibulei şi a discului articular. Contracţia unilaterală a muşchiului trage mandibula medial. Prin contracţia pterigoidienilor lateral şi medial de aceeaşi parte se realizează mişcarea de lateralitate a mandibulei.
Inervaţie: de o ramură din nervul mandibular.
Fascia interpterigoidiană
Este o lamă fibroasă patrulateră, dispusă între cei 2 muşchi pterigoidieni. Are 4 margini şi 2 feţe. Marginea superioară se inseră pe baza craniului. Marginea inferioară se inseră pe faţa medială a ramurii mandibulei, la nivelul lingulei. Marginea anteromedială se inseră pe marginea posterioară a lamei pterigoidiene laterale. Marginea posterolaterală este liberă şi se întinde de la spina sfenoidală la marginea posterioară a ramurii mandibulei. Această margine se numeşte ligament sfenomandibular.

Adauga un comentariu

Medici care tratează această afecțiune

Logo

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.

Contacts

Colaborare:

colaborare@newsmed.ro

Publicitate:

publicitate@newsmed.ro
Social

Acum ne găsești și pe rețelele de socializare!