Căutare

Toate procedurile

Schimba ora Programări

Inchide

Programează Consultație

Atenție! Data și ora exactă a programării va fii stabilită telefonic, apoi vă va fi comunicată verbal dar si pe e-mail.

Programează serviciu medical

Cerere o ofertă medicală

Cerere serviciu medical

Analiza detaliată

Analiza detaliată

Răspuns

Răspuns

marţi, august 16, 2022

Maladia Dupuytren

NewsMed
NewsMed

11 Sep 2017

eye-glyph Vizualizări: 519

Distribuie Articolul

Maladia Dupuytren sau contractura Dupuytren este afecţiunea fibriproliferativă a fasciei palmare. Aceasta se manifestă prin îngroşarea şi scurtarea bandeletelor fibroase de la nivelul mâinii şi a degetelor. În evoluţia sa poate crea contracturi digitale progresive, chiar dacă este o afecţiune benignă.

Contractura Dupuytren apare la persoane cu predispoziţie genetică. De asemenea este mai des întâlnită la populaţia caucaziană din Scandinavia, Marea Britanie sau Australia, fiind mai rară în sudul Europei, America de sud sau Asia. Apare mai frecvent la bărbaţi cu vârstă de peste 45 de ani.

Se pare că prevalenţa Maladiei Dupuytren este mai mare la pacienţii cu diabet zaharat, nefiind influenţat de tipul acestuia. La pacienţii diabetici se pare că evoluţia contracturii este nonprogresiva şi se limitează la stadiul de noduli palmari, însă aceştia fiind multiplii şi adereti.

Un alt factor implicat în apariția contracturii Dupuytren este medicaţia administrată celor epileptici (fenobarbital). Consumul cronic de alcool a fost de asemenea considerat un factor de risc. Un alt factor incriminat de apariţia acestei maladii este reprezentat de microtraumatismele de la nivel palmar.

Anatomie

Aponevroza palmară este o structură complexă alcatuită din diferite formațiuni ligamentare, care formează un schelete cu diferite canale pentru structuriile mobile ale mâinii. De asemenea ancorează pielea permițând acesteia mișcarea de flexie și de extensie.

Leziuniile maladiei se pare că apar pe liniile logitudinale de tensiune care urmează lini anatomice bine definite.

Clinic

Chiar dacă de cele mai multe ori maladia apare bilateral, se pare că afectează una din mâini mai sever. Frecvent sunt afectate degetele IV si V, însă oricare din cele cinci degete pot fi afctate. Maladia Dupuytren evoluează de la niște denivelări pana la stadiul de flexie permanentă a degetului afectat.

Primele semne clinice sunt reprezentate de niște mici denivelări ale pielii la nivel palmar. Acestea apar din cauza retracției țesutului subcutanat.

Prin dezvoltarea acestor denivelări apar nodulii. Ei sunt formațiuni palpabile, aderente atat la piele, cât și la fascia palmară sau digitală. Acestia sunt nu sunt dureroși, putând însă devenii dureroși dacă în evoluția maladiei se asociază o tenosinovită. Prin creșterea și transformarea nodulului, apare coarda fibroasă, care urmează structuriile fasciei palmare normale. Ea devine fibrotică prin maturare și da degetului o pozitie în flexie. Această cordă se extinde, afectând în evoluția sa articulația interfalangiană proximală, cea distală fiind rar implicată.

Tratamentul nonchirurgical în maladia Dupuytren

În primele etape ale maladiei este recomandată observarea evoluției din 6 în 6 luni. Astfel se poate observa evoluția contracturii, dar se și pot sesiza diferite defacte ce pot apărea în progresia bolii. Toate aceste pot duce la alegerea conduitei terapeutice adecvate pacientului implicat. Se poate lua în considerare întinderea cu caldură sau cu ultrasunete în fazele incipiente.Terapia fizică, precum și efectuarea unor exerciții specifice pot duce la încetinirea evoluției maladiei. O altă recomandare a terapiei fizice o reprezintă perioada postoperatorie.

O data cu apariția nodulilor se poate recurge la injectarea de corticosteroizi. Unii autori susțin ca injectarea intralezională precoce cu corticosteroizi poate duce la întreruperea procesului de dezvoltare a acestuia. Cu toate acestea, tratamentul cu corticosteroizi a fost asociat cu diferite complicații precum atrofia dermului, depigmentări sau rupturi tendinoase, fapt ce a dus la reducerea aplicarii acestui tip de tratament.

Radioterapia poate avea rezultate în fazele incipiente ale contracturii. Nu s-a dovedit a fii eficientă în fazele avansate și nici să îndepărteze momentul chirurgical.

Până în anul 2010, taratamentul chirurgical era considerat singura modalitate de tratament al Maladiei Dupuytren. Însă din anul 2010 a fost introdusă ca și metodă terapeutică injectarea cu Clostridium histolyticum. Această enzimă și-a dovetit eficiența prin slăbirea și dizolvarea corzii formate. Este recomandată o schema treapeutică de 30 de zile. Ca efecte adverse pot aparea: edemul degetului în care s-a efectuat injectarea, dureri la același nivel, hemoragie si umflarea locului de injectare. Rezultatele acestui tip de tratament sunt satisfacatoare având o rată scazută a recurențelor.

Experimental s-au mai utilizat și diferiți imunomodulatori (5-fluorouracilul, imiquimod) care ar putea împiedica proliferarea fibroblastică de la nivelul aponevrozei. Rezultatul fiind dependent de doza administrată.

Tratamentul chirurgical

Scopul tratamentului chirurgical este de a îndeparta fascia palmară pentru a împiedica progresia maladiei. Este recomantat atunci cand contractura degetelor afectate depașește 30° sau contractura a ajuns la nivelul articulației interfalangiene proximale. De asemenea vârsta pacientului, comorbiditațile, precum și posibilitatea de recuperare postoperatorie sunt factori de luat în calcul în vederea aplicării tratamentului chirurgical.

Fasciotomia percutană cu acul este o intervenție minim invazivă realizată sub anestezie locală. Aceasta tehnică implică multiple puncționări cu acul și secționarea cordonului format în cadrul maladiei cu ajutorul bizoului acului. Poate să fie utilizată fie ca singura procedură de tratament, fie ca prima etapa în alte tipuri de tratament. Rata de recurentă crescută face ca aceasta procedură sa fie utilizată la persoanele mai înaintate în varstă la care intervențiile chirurgicale complexe ar fi periculoase.

Fasciotomia deschisă este utilizată în cazuri mai severe, fiind mai eficientă pe termen lung, comaparată cu fasciotomia percutană cu acul. Recuperarea este rapidă, dar rata de recurență este ridicată. Fasciotomia deschisă este de obicei rezervată pacienților care nu pot tolera o procedură mai extinsă.

Prin fasciectomia selectivă se excizează doar segmentul de fascie indurat. Rezultatele satisfacătoare și rata recurenței scazută fac această procedura să fie una din cele mai utilizate.

Fasciectomia radicală implică excizia fasciei palmare si digitale în totalitate. Din cauza complicațiilor si a morbidității, este o tehnica mai rar utilizată.

O alta tehnică chirurgicală de tratament al aceste maladii este dermofasciectomia care implică excizia atat a fasciei indurate cât și a dermului supraiacent. Această tehnică are o rată de recurentă scazută, iar defectul rămas în urma operației este acoperit cu o grefă de piele.

În cazul unei contracturi severe sau a afectării pachetului vasculonervos, amputația este recomandată.

Adauga un comentariu

Medici care tratează această afecțiune

Logo

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.

Contacts

Colaborare:

colaborare@newsmed.ro

Publicitate:

publicitate@newsmed.ro
Social

Acum ne găsești și pe rețelele de socializare!