Leptospiroza – la om

1.Ce este leptospiroza ?

Leptospiroza reprezintă o infecție bacteriană care afectează atât oamenii, cât și animalele. Aceasta este cauzată de către o bacterie ce face parte din genul Leptospira. În cazul oamenilor, această afecțiune poate cauza o serie largă de simptome negative, unele dintre ele chiar fiind confundate cu simptomele altor afecțiuni. Este posibil, de asemenea, ca unele persoane chiar să nu prezinte simptome ale infecției cu leptospiroză. Fără tratament, leptospiroza poate conduce către afecțiuni renale, meningită (inflamarea meningelui, membrană care învelește creierul și măduva spinării ), afecțiuni hepatice, afecțiuni respiratorii , iar în final, poate cauza chiar și decesul.

Bacteria care cauzează leptospiroza se găsește în urina animalelor infectate, iar aceasta poate pătrunde în pânza freatică sau în pământ, supraviețuind de la câteva săptămâni la câteva luni. Diferite tipuri de animale domestice sau sălbatice pot fi infectate cu această bacterie și o pot transmite. Principalele animale care pot transmite această bacterie sunt: caii, porcii, câinii, bovinele, rozătoarele sau animalele sălbatice.  Este posibil ca animalele infectate să nu prezinte simptome ale acestei infecții. Animalele vor continua să excrete bacteria în mediul înconjurător, timp de câteva luni sau chiar câțiva ani.

În acest sens, oamenii se pot infecta prin contactul cu urina, sau alte substanțe ale animalului, exceptând saliva. Un alt mod de a contacta boala este consumul de apă contaminată, contactul cu pământul sau legumele contaminate cu această bacterie prin urina animalelor. Bacteria leptospirozei poate pătrunde în organismul uman prin piele sau mucoase ( mucoasa ochiului, mucoasa nasului sau mucoasa bucală). De asemenea, consumul de apă contaminată poate conduce către infecția cu leptospiroză. Transmiterea de la om către alt om este foarte rară.

2.Simptomele leptospirozei

În cazul oamenilor , infectarea cu leptospiroză poate presupune următoarele simptome:

  • febră ridicată,
  • cefalee ( dureri de cap ),
  • frisoane,
  • dureri musculare,
  • vărsături,
  • icter,
  • ochi înroșiți,
  • dureri abdominale,
  • diaree sau urticarie.

Multe dintre aceste simptome pot fi asociate cu simptomele altor boli, astfel încât diagnosticul privind infectarea cu leptospiroză să fie omis. De asemenea, unele persoane nu prezintă niciun fel de simptom.

După perioada de febră, frisoane, dureri de mușchi, vărsături și diaree, pacientul se poate recupera pentru un timp scurt , însă simptomele leptospirozei pot reveni. Dacă apare o a doua fază a simptomelor, aceasta va fi mult mai severă decât prima fază și pot apărea complicații precum insuficiență renală, insuficiență hepatică sau chiar meningită.

Boala poate dura între câteva zile și trei săptămâni, uneori mai mult de trei săptămâni. Fără tratament, recuperarea poate ține câteva luni.

3. Investigațiile medicale și diagnosticul în cazul leptospirozei

Diagnosticul pornește de la analiza tabloului clinic al pacientului. În acest sens,  este important să se țină cont și de profesia pacientului, deoarece boala este contactată de către cei care lucrează în domeniul agricol sau printre animale. Diagnosticul leptospirozei implică metodele de investigație: bacterioscopică, bacteriologică, serologică și biologică. Materialul utilizat pentru aceste investigații sunt: sângele, urina și lichidul cefalorahidian.

Diagnosticul de laborator al leptospirozei necesită metode speciale, condiții adecvate și potrivite , acest diagnostic realizându-se doar în laboratoarele de specialitate.

4.Tratamentul leptospirozei

Tratamentul etiologic

În acest caz se va utiliza tratamentul cu Penicilina G, acest tratament fiind cel mai eficient. Injectarea se va face într-un interval de patru ore, timp de 10-14 zile, iar următoarele 7-10 zile, doza se va înjumătăți , chiar dacă simptomele au  dispărut , prevenind astfel retenția microbiană.

În cazul alergiei la penicilina G se va administra ampicilină, în doză supramedie în primele 10-14 zile, iar în următoarele 7-10 doza se va înjumătăți. Tot odată, ampicilina sub formă de comprimate nu este indicată în acest tratament, această formă utilizându-se doar ca metodă profilactică pentru persoanele cu risc de contactarea a infecției cu leptospiroză.

Pentru copiii între 3 si 12 ani și cei sub 3 ani , doza de penicilină se va administra 50%, respectiv 25% din dozele pentru adulți.

Tratamentul antialergic

Acest tratament se va asocia obligatoriu tratamentului etiologic , cu scopul de a anihila efectele endotoxinelor bacteriene ( substanțele eliminate în urma procesului de distrugere a bacteriei ). Acest tratament se va efectua cu antihistaminice de uz curent, în doză minimă sau medie, la recomandarea medicului. În caz de șoc endotoxinic, se va administra hemisuccinat de hidrocortizon.

Corticoterapia

Acest tratament se va face în spital , în condiții de izolare. În cazurile severe , cu icter și anurie ( lipsa urinării ) , este necesară spitalizarea în secția de terapie intensivă, pentru hemodializă și alte proceduri. În perioada de covalescență se va păstra un regim de cruțare, se va face aportul cu vitaminele B și C și se va evita efortul fizic.

5.Profilaxia

Masurile  preventive
  •  Educația sanitară a populației, în special a persoanelor expuse profesional riscului de a contacta infectarea cu leptospiroză ( veterinari, zootehnicieni sau laboranți ). De asemenea, este esențială purtarea echipamentului de protecție (mănuși și halate).
  • Oprirea accesului rozătoarelor , câinilor sau a altora animale, la alimente sau la apa de băut , precum și la nutrețuri sau îmbrăcăminte.
  • Leziunile pielii produse de mușcătura unui animale trebuie tratate pentru a preveni leptospiroza.
  • Alimentele suspectate a fi infectate de către animale nu vor fi consumate sau se vor consuma doar după spălare și fierbere.
  • Organele de animale trebuie consumate doar după fierbere
  • Se va evita scăldatul sau pescuitul în apele de suprafață stătătoare și în râurile apropiate fermelor.
  • Nu se va folosi pentru băut, pregatirea hranei și spălarea corpului apa din bălți, lacuri, râuri de șes, posibil contaminate cu leptospire, fântâni neprotejate.
  • Controlul serologic anual al persoanelor care lucrează în condiții favorizante îmbolnăvirii de leptospiroză.
Profilaxia cu antibiotice

Profilaxia cu antibiotice necesită și un examen serologic , după 20 de zile de la administrarea antibioticului.

Profilaxia specifică

Profilaxia specifică se realizează prin vaccinare, iar vaccinurile inactivate cu formol sunt cele mai indicate. Administrarea acestui vaccin se va face subcutanat, o doză fiind reprezentată de 1 ml de vaccin. Pentru asigurarea unei stări de imunitate optimă, vaccinul se va administra în 2-3 doze pe an. După administrarea unei doze de vaccin se va asigura o protecție imunitară pentru 6-9 luni.

Totuși, în mod curent, profilaxia prin vaccinare nu se practică la om deoarece respectarea măsurilor de profilaxie poate ține sub control leptospiroza , prepararea vaccinului pentru administrare la om este una dificilă, iar eficiența acestuia prezintă limitări.

 

 

Leptospiroza

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!