imagine cu lentivirus
Lentivirusul este un tip de virus redus în dimensiuni, ce face parte din familia Retroviridae. 

Lentivirus: caracteristici, ciclul de viață, aplicații

Lentivirusul este un tip de virus redus în dimensiuni, ce face parte din familia Retroviridae.  Există nouă specii de lentivirusuri. Șapte dintre speciile de lentivirus infectează celulele animale (virusul imunodeficienței bovine, virusul imunodeficienței feline, virusul imunodeficienței simiene, virusul anemiei infecțioase ecvină), în timp ce două infectează celulele umane (virusul imunodeficienței umane 1 și virusul imunodeficienței umane 2).

Caracteristicile lentivirusului

Prima patologie (anemie infecțioasă) cauzată de un lentivirus a fost evidențiată în Franța, în anul 1843. Ulterior, în 1950 un tip de lentivirus a provocat dezvoltarea unei pneumo – encefalii la oi.

Acesta tip de virus prezintă la exterior un înveliș proteic, care îi conferă protecție. Lentivirusul are o perioadă de incubare foarte lungă, ce poate dura de la luni până la ani.

Genomul lentivirusurilor este alcătuit dintr-un fragment de ARN bicatenar covalent circular închis. Diametrul acestuia este de aproximativ 80 – 120 nm.

Fragmentul de ARN conține unele gene de bază, precum: gag, env, pol. Genele gag codifică proteine structurale, genele env sunt responsabile pentru glicoproteinele capsulei virale, iar genele pol generează enzimele: revers transcriptaza, integrazele, proteazele.

Lentivirusurile conțin și gene accesorii, care sunt implicate în replicare, biosinteză sau în patogeneză. Virusul HIV-1 prezintă 6 gene auxiliare: vif, vpr, vpu, rev, tat, nef, rev.

Ciclul de viață al unui lentivirus

Virusul pătrunde în interiorul celulei prin endocitoză sau prin fuziune directă cu membrana celulară, mediată de receptor. Spre exemplu, virusul HIV-1 interacționeză cu receptorul aflat pe suprafața limfocitelor T. Citeste aici mai multe informatii despre limfocitele T.

Ulterior, materialul genetic viral pătrunde în nucleu, unde este integrat în genomul gazdei. Prin realizarea transcripției se obțin genomuri ARN ale virusului sau molecule de ARN mesager. Acestea urmează procesul de translație și astfel vor rezulta molecule proteice. Moleculele proteice formate în urma translației sunt cele care vor proteja genomul viral. Prin interacțiunea materialului genetic viral și al moleculelor proteice se formează virionii. Aceștia vor fi eliminați din celulă, pentru a se integra și în alte celule. Virionii pătrund într-o altă celulă și astfel ciclul se reia.

Aplicații – lentivirus

Lentivirusul este des folosit ca vector pentru transferul de gene. Poate infecta diferite tipuri de celule și nu necesită diviziune mitotică pentru a-și integra genomul în genomul gazdei.

Lentivirusurile sunt utilizate în laboratoare cu scopul de a stabili protocoale pentru terapia genică sau vaccinuri.

Lentivirusurile sunt folosite și pentru a construi vectori. Acești vectori prezintă unele caracteristici suplimentare față de vectorii retrovirali obișnuiți. Spre exemplu, aceștia prezintă:

  • stabilitate mai crescută
  • frecvență mai redusă de producere a mutaților
  • se pot integra chiar și în genomul dintr-o celulă ce nu se divide, precum neuronul sau celulele dendritice.

Suntem pe social media

Like us!