Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
>>>>>>> f7784e5e623e2ddad0d2c4cb12265dbd12171322
Infertilitatea se defineşte ca incapacitatea de a concepe un copil după raporturi sexuale regulate şi neprotejate sau ca incapacitatea unuia dintre parteneri de a contribui la concepţie. De asemenea se poate considera ca inferilitate, incapacitatea femeii de a duce la bun sfârşit o sarcină. În marea majoritate a ţărilor un cuplu este considerat infertil după ce nu a reuşit conceperea unui copil în urma unor relaţii sexuale reulate şi neprotejate timp de 12 luni.
În Romania se estimează că aproximativ 15% din cupluri se luptă cu infertilitatea, în multe din cazuri fiind vorba de o infertilitate aparentă, tratabilă, a unuia sau a ambilor parteneri.
Conform unui studiu efectuat de Mayo Clinic, SUA:
Factorii ce determină infertilitate la femei pot fi clasificaţi în factori genetici sau dobândiţi. De obicei este vorba de o asociere a factorilor de risc, atât genetici cât şi de mediu. Se estimează că aproximativ 48 de milioane de femei suferă de infertilitate la nivel global. Cauzele apariţiei infertilităţii sunt diverse, de la nutriţionale până la malformaţii anatomice ale aparatului genital feminin.
Cei mai frecvenţi factori de risc dobândiţi sunt: vârsta, fumatul, infecțiile, indicele de masă corporală şi medicamentele chimioterapice.
Vârsta femeii joacă un rol importatnt în fertilitate. Vârful fertilităţii la femei este atins in jurum vârstei de 20 de ani, practic între 20 şi 30 de ani este cel mai uşor pentru o femeie să rămână însărcinată. După vârsta de 35 de ani, riscul de infertilitate creşte. Totuşi, studiile oferă rezultate contradictorii în ceea ce priveşte cauzele infertilităţii după o anumită vârstă. Se pare că starea generală de sănătate a femeii joacă un rol deosebit de important în infertilitate, mai ales în asociere cu alţi factori de mediu şi cu gradul de fertilitate al partenerului.
Fumatul are un efect dăunător binecunoscut asupra funcţiei ovariene. Gradul de afectare al funcţiei ovariene este corelat atât cu durata cât şi cu numărul de ţigări fumate pe zi. Nicotina şi celelalte substanţe din fumul de ţigară interferă cu:
De asemenea fumatul creşte riscul eşecului metodelor de reproducere umană asistată. Este cunoscut faptul că fumatul scade cu 34% şansele de reuşită ale fertilizării in vitro, crescând în acelaşi timp cu 30% riscul de avort spontan după fertilizarea in vitro. Se consideră că perosoanele fumătoare au un risc de 60% mai mare de a fi infertile decât persoanele nefumătoare.
Infecţiile cu transmitere sexuală au un impact negativ asupra fertilităţii. Chlamydia trachomatis şi Neisseria gonorrhoeae sunt germenii cei mai frecvent întâlniţi. Alt germene asociat cu creşterea riscului de infertilitate este Mycoplasma genitalium. Aceştia sunt corelaţi în special cu apariţia bolii inflamatorii pelvine.
Supra- şi sub- ponderalitatea reprezintă peste 10 % din cauzele de infertilitate feminină. În cadrul persoanelor supraponderale, celulele adipoase contribuie la creşterea concentraţiei de estrogen din sânge. Acest efect mimează efectul contraceptivelor orale, scăzând şansele obţinerii unei sarcini. La persoanele cu greutate mai mică decât normal, efectul este unul invers, concentraţia de estrogen fiind de data aceasta prea mică. Atât persoanele suprapondrale, cât şi cele subponderale au în general cicluri menstruale neregulate şi anovulatorii. Un studiu efectuat în SUA a ajuns la concluzia că aproximativ 20% din femeile afectate de infertilitate au suferit la un anumit moment de o tulburare de alimentaţie.
Chimioterapia creşte foarte mult riscul de infertilitate. Dintre chimioterapice, procarbazina şi alţi agenţi alchilanţi precum: ciclofosmida, clorambucilul şi busulfanul au cel mai mare risc. Chimioterapice cu risc mediu sunt considerate doxorubicina şi derivaţii de platină precum cisplatinul. Cel mai scăzut risc de infertilitate dintre chimioterapice îl au metrotrexatul, vincristina, vinblastina şi bleomicina.
Infertilitatea rezultată în urma chimioterapiei este dată de insuficienţa ovariană, pierderea foliculilor ovarieni primordiali şi de afectarea secreţiei hormonale implicate în ovogeneză. Având în vedere că riscul de infertilitate şi teratogeneză este mare după chimioterapie, actual se pot lua în calcul metode de prezervare a fertilităţii. Cele mai utilizate mtode de prezervare a fertilităţii sunt crioprezervarea de ţesut ovarian, de foliculi sau de embrioni.
Diabetul zaharat, în special diabetul tip 1 cresc riscul de infertilitate. Întârzierea pubertăţii şi a menarhei, ciclurile menstruale neregulate, hiperandrogenismul moderat şi sindromul ovarelor polichistice sunt principalele cauze ce pot determina infertilitatea la femeile cu diabet zaharat.
Boala celiacă are efect asupra fertilităţii atât prin intervenţia asupra ciclurilor menstruale cât şi prin capacitatea de a genera complicaţii în timpul sarcinii. Femeile cu boală celiacă au sarcini cu risc crescut de avort spontan, fetusul putând suferi de restricţii de creştere intrauterină. S-a costatat că dieta fără gluten scade acest risc.
Intervenţile chirugicale abdominale duc la formare aderenţelor în cavitatea peritoneală, acestea reprezentând un alt factor dobândit al infertilităţii.
Mai sunt consemnaţi ca factori implicaţi în infertilitate următorii:
Există numeroase gene despre care se crede că sunt implicate în infertilitatea feminină. În ciuda studiilor, nu s-a reuşit determinarea unei singure gene care să fie responsabilă în totalitate.În funcţie de localizare cauzele pot fi clasificate astfel:
Anormaliile cromozomiale precum sindromul Turner ( monosomia X ) duc la infertilitate. Pacientele cu sindrom Turner pot beneficia de metode de reproducere umană asistată, utilizarea ovulelor donate putând fi o alternativă fiabilă.
Factorii implicaţi în infertilitatea feminină se pot clasifica în funcţie de locul lor de acţiune.
Infertilitatea masculină se presupune a afecta până la 7% din bărbaţi la nivel global. Cauza principală a infertilităţii masculine este reprezentată de alterarea calităţii spermei.
Factorii testiculari determină se referă la acei factori ce determină o scădere a calităţii spermei, în ciuda unui suport hormonal adecvat.
Cauzele pretesticulare reprezintă acele cauze ce determină un suport hormonal neadecvat pentru procesul de formare al spermei- spermatogeneză.
Cauze posttesticulare sunt acele cauze ce afectează căile spermatice şi ejacularea. La aceste persoane calitatea spermei este în general bună.
Infertilitatea combinată reprezintă acele cauze prin care atât femeia cât şi bărbatul suferă de o infertilitate relativă . În alte cazuri, cei doi pacienţi pot fi fertili individual, dar incapabili în a concepe un copil împreună în absenţa intervenţiei medicale. Frecvent, aceşti pacienţi apelează la metode de reproducere umană asistată.
Peste 20% din cuplurile cu infertilitate au o infertilitate inexplicabilă. La aceste persoane pot exista anomalii, dar acestea rămân nedetectate în urma testelor. Cauzele posibile sunt:
Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.
© Copyright 2021 News Med - Toate drepturile rezervate.
