Hirsutism – problema estetică a societății moderne

Ce este hirsutismul?

Hirsutismul reprezintă o creştere anormală a părului la femei în zone unde în mod normal nu există păr sau este foarte puţin. Aceste zone includ: buza superioară, barbă, piept, în jurul areolei mamare, pe abdomenul inferior, spate sau coapse. Hirsutismul se datorează creşterii producerii de hormoni androgeni sau creşterii sensibilităţii foliculului pilos la aceşti hormoni. De aceea, zonele în care se manifestă simptomele de hirsutism sunt denumite zone dependente de androgeni, ele urmând modelul tipic masculin.

In cele mai multe cazuri, hirsutismul debutează in perioada adolescentină, la pubertate, fiind rare cazurile in care debutează la varsta adultă.

Hirsutism sau hipertricoză?

Hirsutismul trebuie diferenţiat de hipertricoză, aceasta din urmă fiind tot o creştere excesivă a pilozităţii, dar ea apare în zone care nu sunt dependente de androgeni.

Simptome

Deşi primul lucru pe care îl descoperă femeile este părul negru, inestetic, în exces în zonele menţionate, ele mai pot prezenta o serie de semne ce fac parte dintr-un proces de virilizare. Acestea sunt: acnee, tulburări ale ciclului menstrual, îngroşarea vocii, creşterea masei musculare sau mărirea clitorisului. În plus, ele pot observa dificultăţi în a rămâne însărcinate. Virilizarea se datorează, de asemenea, creşterii nivelului de hormoni androgeni.

Clasificarea hirsutismului

Hirsutismul se poate încadra în două categorii:

–          Hirsutism idiopatic – nu are o cauză cunoscută si este identificat in 5% din cazuri;

–          Hirsutism ca semn al unei alte boli.

Cauze de hirsutism

Deşi de multe ori nu se poate descoperi rapid o cauză a hirsutismului, cel mai frecvent diagnostic pe care îl primesc femeile este cel de sindrom al ovarelor polichistice (SOPC) si se identifică in 70% din cazuri.

Alte cauze ce pot duce la apariţia hirsutismului sunt:

–          hiperplazia glandei suprarenale – are de obicei un caracter familial şi presupune o producere anormală de hormoni suprarenalieni;

–          etnia – s-a dovedit că femeile ce provin din Africa de Sud, Orientul Mijlociu sau zona Mediteraneeană au o probabilitate mai mare de a dezvolta această afecţiune,

–          hipotiroidie – datorată scăderii cantităţii de hormoni tiroidieni,

–          hiperprolactinemie – datorată creşterii cantităţii de prolactină,

–          tumori ovariene sau tumori de glandă suprarenală – se intalnesc in cazuri rare,

–          sindrom Cushing – apare atunci cand organismul este supus unui nivel crescut de cortizol.

Există şi un număr de medicamente ce pot produce la rândul lor o creştere excesivă a părului la femei. Dintre acestea amintim:

–          contraceptivele orale (în special cele care conţin levonorgestrel, gestoden, norgestrel),

–          fenotiazine – o clasă de medicamente cu actiune antipishotică, sedativă, din care amintim: Clorpromazina, Levopromazina;

–          danazol – un medicament folosit in special de femeile ce suferă de endometrioză.

În plus, hirsutismul poate apărea în mod fiziologic pe parcursul unei sarcini sau în menopauză, cazuri în care nu este necesară insituirea unui tratament.

Cum se pune diagnosticul de hirsutism?

Diagnosticul afecţiunii este în primul rând unul clinic. Este necesară inainte o excludere a cauzelor familiale, medicamentoase sau de etnie. După aceasta, medicul va trece la observarea distribuţiei şi gradului hirsutismului printr-un scor numit scor Ferriman- Gallwey (un scor mai mare de 8 certifică diagnosticul). În plus, se va măsura indicele de masă corporală (BMI) pentru aprecierea excesului ponderal, dacă acesta există.

Din punct de vedere al investigaţiilor, medicul poate recomanda următoarele teste:

–          Dozări hormonale:

o   Testosteronul plasmatic;

o   DHEAS (dehidroepiandrosteronul sulfat);

o   17 OHP (17 hidroxiprogesteronul).

–          Ecografie abdominală – ce ajută la diagnosticul SOPC;

–          Investigarea ovulaţiei sau a rezistenţei la insulină;

–          Tomografie computerizată sau RMN – indicate în cazurile în care se supectează o tumoră.

În funcţie de valorile hormonale poate fi suspectata o anumită afecţiune, astfel:

–          Valori foarte mari ale hormonilor androgeni (mai mult de 2 ori peste limita normalului) sugerează o tumoră ovariană sau suprarenală;

–          Valori moderat crescute ale testosteronului, însoţite de valori normale ale 17 OHP şi DHEAS este sugestiv pentru SOPC;

–          Valori normale ale hormonilor sugerează un hirsutism idiopatic – acesta fiind cel mai frecvent.

Tratament

Scopul tratamentului este în primul rând de a trata cauza atunci când este cunoscută, dar şi de a îndepărta firele de păr inestetice. In cele mai multe cazuri, hirsutismul ușor nu necesita un tratament medicamentos. In schimb, în cazurile severe, pacientele trebuie să știe că terapia medicamentoasa nu va duce la pierderea pilozitătii de pe corp, ci doar la o creștere mai lentă a firelor de păr. De aceea, este necesar și un tratament cosmetic adjuvant.

Tratamentul cosmetic:

Din punct de vedere estetic, femeile pot recurge la tratamente cosmetice ce includ: decolorare, epilarea cu lama de ras, epilarea cu ceară, laser, termoliză etc. In funcţie de metoda aleasă, pot apărea si efecte secundare, precum: iritaţia zonei epilate, foliculită sau chiar apariţia unor cicatici inestetice.

Tratamentul specific este dat în funcţie de cauza ce a determinat apariţia hirsutismului:

–          În SOPC se utilizează anticoncepţionale orale ce scad nivelul de hormoni androgeni;

–          În cazul unei tumori ovariene sau suprarenaliene tratamentul este unul chirurgical;

–          În cazul unei persoane supraponderale se recomandă o scădere în greutate.

Tratamentul medicamentos:

Medicamentele utilizate pentru tratamentul hirsutismului pot fi de mai multe tipuri:

–          Anticoncepționale orale cu progestativ si estrogeni;

–          Terapia antiandrogenică ce include:

o   Ciproteron acetat – blochează receptorii dihidrotestosteronului;

o   Spironolactonă – inhibă legarea testosteronului de receptori;

o   Flutamid – are activitate antiandrogenică foarte mare;

–          Finasterid – inhibă enzima 5-alfa reductaza ce ajută la transformarea testosteronului in dihidrotestosteron si este de preferat la femeile aflate în perimenopauză;

–          Eflornitina – inhibă o enzimă implicată in creşterea folicului pilos.

Răspunsul la tratament apare după trei până la şase luni de tatament, iar în timpul tratamentului medicamentos sarcina este interzisă.

Putem preveni aparitia hirsutismului?

Din nefericire, această afecțiune nu poate fi prevenită. De aceea, este indicat să ne adresam unui medic endocrinolog dacă începem sa observăm o creștere anormală a părului după un model masculin.

In loc de final

Hirsutismul este un coşmar cu care se confruntă din ce în ce mai multe femei (până la 10% din ele). Societatea în zilele noastre impune un anumit tipar de frumuseţe, iar părul în exces poate fi văzut că o pierdere a feminităţii, având un impact psihologic mare asupra femeii.

Există o serie de istorisiri încă de pe vremea Cleopatrei, regina Egiptului Antic ce o prezintă pe acesta folosind un proces de îndepărtare a părului nedorit, istoricii presupunând că ea a suferit de hirsutism. Pe de altă parte, în India Antică, se consideră că părul de pe abdomenul superior era un semn de mare frumuseţe.

Deşi este inestetic, în cele mai multe cazuri hirsutismul nu ascunde o afecţiune gravă, dar acesta trebuie investigat încă de la primul semn.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!