Gastrita simptome, cauze si tratament

Gastrita este o afecțiune inflamatorie a mucoasei gastrice, cu etiologie și simptomatologie foarte variate, ce afectează un număr tot mai mare de persoane. Gastrita poate să îmbrace o formă acută, cu evoluție în cele mai multe cazuri către vindecare sau o formă cronică, care în cele mai multe cazuri se agravează și necesită monitorizare si tratament specific pe termen lung.

Gastrita –  Cauze

Cauzele care determină declanșarea gastritei sunt foarte variate. Dacă ar fi să clasificăm acești agenți etiologici în funcție de mecanismul prin care determină apariția bolii, i-am putea împărți în două categorii: factori care determină alterarea barierelor de protecție ale mucoasei gastrice și factori care determină producerea în exces de acid gastric.

Factorii care alterează barierele de protecție ale mucoasei:

Infecția cu Helicobacter pylori – această bacterie este adaptată pentru a putea supraviețui în mediul acid din stomac, iar contactul său direct cu celulele epiteliale ale mucoasei gastrice determină o reacție inflamatorie locală.
Stressul și anxietatea – s-a dovedit că la pacienții cu gastrită produsă de stress, nivelul de acid gastric este normal sau chiar ușor scăzut. Astfel, hipersecreția gastrică nu reprezintă o cauză a producerii gastritei în această situație. În schimb, alterarea barierei mucosale este cauza producerii leziunii. S-a observat o scădere a concentrației în bicarbonat a mucusului, ceea ce limitează capacitatea acestuia de a proteja mucoasa împotriva secreției acide. Concomitent, stressul produce scăderea circulației sanguine la nivelul mucoasei, ceea ce duce la ischemie și ulterior la distrugerea mucoasei.

Factori care determină creșterea secreției acide:

Folosirea pe termen lung a antiinflamatoarelor nesteroidiene precum Ibuprofenul sau Aspirina
Consumul de cocaină
Consumul de băuturi alcoolice
Fumatul
Alergii alimentare
Refluxul biliar din intestinul subțire în stomac
Mesele neregulate – s-a observat faptul că mesele neregulate determină o secreție gastrică crescută în perioadele normale de masă.

Factori ereditari – la persoanele cu istoric familial de afecțiuni gastrice
Ritmul alert al mâncatului
Mestecarea insuficienta a alimentelor – se spune că „stomacul nu are dinți”. Dacă alimentele sunt înghițite „pe nemestecate”, tubul digestiv este obligat să le aducă la o formă cât mai ușor de prelucrat. Acest lucru se va traduce prin creșterea secreției de acid.
Semne și simptome:
Gastrita poate să fie o lungă perioadă de timp asimptomatică sau se poate asocia cu diverse simptome precum: dureri abdominale, grețuri, vărsături. O formă particulară de gastrită este gastroenterita eozinofilică. Această formă de gastrită poate asocia, pe lângă simptomele enumerate anterior, diaree și scădere ponderală.

Gastrita – Diagnostic

În cea mai mare parte dintre cazuri, diagnosticarea bolii se face în prezența unei simptomatologii. Se întâmplă rar ca diagnosticul să fie pus în urma unui control de rutină, cu scop profilactic. Suspiciunea de gastrită este ulterior confirmată printr-o serie de teste imagistice, histopatologice și analize de laborator. De obicei, dintre analizele de laborator se solicită efectuarea hemogramei complete (pentru a identifica o eventuală hemoragie), testelor de verificare a funcției hepatice și renale și determinarea hemoragiilor în materiile fecale, eventual și a prezenței antigenelor de Helicobacter pylori .

Dintre verificările imagistice, cea mai concludentă este endoscopia digestivă superioară. Pe lângă imaginile obținute prin intermediul acestei investigații care în cele mai multe cazuri pot orienta medicul către diagnosticul de gastrită, în cadrul procedurii se pot efectua și alte teste (testul rapid pentru urează, biopsie din mucoasa gastrică sau culturi bacteriene) prin intermediul cărora se poate depista o eventuală infecție cu Helicobacter pylori. Mai mult decât atât, în gastritele cronice diagnosticul histopatologic din mucoasa gastrică este crucial, întrucât cauzele pot fi multiple iar tratamentul este specific fiecărui agent etiologic în parte.

Gastrita – Tratament

Cum am precizat și anterior, tratamentul în gastrită este orientat în funcție de agentul declanșator al bolii. În cazul în care cauza este una cunoscută (consum de alcool, administrarea de medicamente ce pot produce gastrită etc.) trebuie eliminat factorul determinant. De asemenea, se recomandă evitarea alimentelor sau băuturilor ce pot crește aciditatea gastrică: cola, cafea, citrice, mâncărurile de tip fast-food, prăjelile, fructele și legumele crude, produsele din carne tocată etc.

În ceea ce privește tratamentul medicamentos, se pot recomanda: sucralfatul (care previne agravarea gastritei prin formarea unui gel protector la nivelul zonei afectate), blocanți de receptori histaminergici (ranitidină, famotidină) cu rol în reducerea formării de ioni de hidrogen care determină aciditate și inhibitori de pompă de protoni (omeprazol, esomeprazol). Tratamentul medicamentos al gastritei provocate de Helicobacter pylori este unul complex și constă într-o triplă terapie. Se pot folosi Omeprazol, cu Amoxicilină și Claritromicină timp de 10 zile, subsalicilat de Bismut, cu Metronidazol și Tetraciclină timp de 14 zile, sau Lansoprazol, cu Amoxicilină și Claritromicină timp de 10/14 zile.

Acest tratament este obligatoriu aplicat doar pacienților la care s-a depistat o infecție cu Helicobacter pylori. Fiind vorba de un tratament care implică utilizarea de antibiotic, trebuie ca pacientul să ia tratamentul corect și complet, conform recomandării medicului, pentru a evita complicațiile ulterioare.

Gastrita – Profilaxie

Profilaxia în ceea ce privește gastrita constă într-un set de măsuri legate de stilul de viață care vizează atât alimentația și igiena, cât și evitarea pe cât posibil a situațiilor stresante. Abordarea unui stil de viață activ și sănătos ne poate ajuta să evităm în mare măsură neplăcerile de acest gen. Alimentația trebuie să fie diversificată astfel încât să ne poată oferi nutrienții de care avem nevoie, însă sunt de evitat alimentele despre care știm sau simțim că ne fac rău, mai ales în condițiile unei sensibilități deja create.

Este recomandat să consumăm alimente fierte sau coapte în locul celor prăjite, fast-food-ul și sucurile artificiale sunt de evitat, iar alcoolul și cafeaua trebuie consumate cu măsură. Activitatea fizică zilnică ne poate ajuta să scăpăm de grijile cotidiene și astfel putem evita gastrita indusă de stress. Infecția cu Helicobacter pylori poate fi evitată acordând o atenție sporită igienei mâinilor și alimentelor.

Job-ul, cursurile, problemele din viața personală, bussiness-ul, fiecare dintre acestea ne pun la încercare în fiecare zi și, de multe ori fără să realizăm, lăsăm sănătatea pe un plan secund. Cu un mic plus de atenție la aspectele prezentate în acest articol putem evita o problemă cu care se confruntă din ce în ce mai mulți oameni, în condițiile unei societăți în care abordarea unui stil de viață sănătos presupune un efort continuu.

Un singur comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

  • […] Conform studiilor clinice la administrarea a 120 picături de 3 ori pe zi (doză de 6 ori mai mare decât doza zilnică recomandată)  Beres Drops Plus nu produce la voluntari sănătoși perturbări importante ale stării fizice sau ale analizelor de laborator. Administrat în doze mari (60 picături sau 120 picături la o administrare) poate produce vărsături, senzație de greață, dureri gastrice. […]

Suntem pe social media

Like us!