Galactoreea – motiv de ingrijorare?

Definiție și generalități

Galactoreea este un semn clinic definit ca apariția unei secreții lactate la exprimarea manuală a sânului sau spontan, însă în afara perioadei normale de lactație la femei. Deși se întâmplă foarte rar, galactoreea poate afecta și bărbații sau sugarii – în cazul acestora orice secreție lactescentă purtând denumirea de galactoree.

Incidența galactoreei variază foarte mult, de la 0,1 la 32% în unele studii. Ea afectează predominant femeile și poate avea numeroase cauze. Acestea variază de la cauze fiziologice, cum ar fi activitatea sexuală, unele alimente, hipoglicemia etc., până la cauze rare, potențial severe, cum ar fi tumori sau tulburări endocrine.

Cum apare galactoreea ? 

Un numar foarte important de cazuri sunt determinate de cauze „banale”. Acestea sunt, pe scurt – stimularea mecanică a mameloanelor, întreruperea recentă a sarcinii sau a alăptării, ingerarea unor alimente sau medicamente.

Stimularea mecanică excesivă apare în cazul purtării unor haine mai aspre, care pot irita mameloanele și în cazul leziunilor pruriginoase locale. De asemenea, stimularea manuală din timpul actului sexual sau în cadrul auto-examinărilor repetate pot determina galactoree. Leziunile nervoase – fie prin intervenții chirurgicale, traume sau arsuri, la nivelul toracelui sau coloanei vertebrale, deși rare, pot reprezenta și ele o cauză de galactoree.

Consumul unor alimente sau plante precum zmeura, feniculul, nalba, anasonul, trifoiul roșu sau schinduful pot fi, de asmenea, asociate cu galactoreea.

Medicamente ce pot determina galactoree :

  • antidepresive sau anxiolitice – Alprazolam (Xanax), Buspironă, Moclobemid
  • inhibitori selectivi ai recaptării de serotonină (antidepresive) – Fluoxetine (Prozac), Paroxetine
  • antihipertensive – atenolol, metil-dopa, verapamil, rezerpină
  • antihistaminice – cimetidină, famotidină, ranitidină
  • fenotiazine – proclorperazină, clorpromazină
  • anticoncepționale orale
  • alte medicamente – acid valproic (antiepileptic), izoniazida (tuberculostatic), octreotide
  • droguri – canabis, opiozi, amfetamine.

O altă cauză importantă este hiperprolactinemia, care determină 40-50% din totalul cazurilor de galactoree.

Hiperprolactinemia

Secreția lactată normală este controlată în cea mai mare parte de prolactină. Numită și hormonul luteotrop, prolactina este un hormon de natură proteică, produs în hipotalamus și secretat de glanda pituitară (hipofiza). Acesta controlează producția lactată la nivelul glandelor mamare, are rol în comportamentul matern și inhibă efectele hormonilor sexuali (estrogen și progesteron, respectiv testosteron la bărbați). Astfel, ea  poate inhiba complet desfășurarea ciclului menstrual, fenomen numit amenoree.

În mod fiziologic, prolactina are un nivel foarte scăzut, excepție făcând sarcina și perioada de alăptare, când poate crește de zeci de ori față de valorile normale. Ea începe să crească din primele luni de sarcină, rămânând crescută pe toată durata acesteia și până la încetarea alăptării.

Hiperprolactinemia este definită ca un nivel constant crescut al prolactinei, fără a avea legătură cu sarcina sau alăptarea.

Este cel mai adesea cauzată de prezența unei tumori benigne în glanda pituitară, ale cărei celule produc prolatcină. Aceste tumori poartă denumirea de prolactinoame și reprezintă cca. 40% din toate tumorile hipofizare.

Alte cauze de hiperprolactinemie pot fi cele de natură farmacologică (determinată de unele dintre medicamentele prezentate mai sus), alte tulburări hipotalamo-hipofizare (acromegalia, alte tumori), hipotirioidismul, boala cronică de rinichi, epilepsia (la 1-2 ore după o criză) și idiopatică.

Prolactinomul

Este o tumoră benignă a glandei pituitare, caracterizată prin producția de prolactină.

La femei, ea se poate manifesta prin oligomenoree (între 4 si 9 cicluri menstruale pe an), amenoree, infertilitate și galactoree.

La bărbați, ea trece adesea neobservată, manifestându-se doar prin tulburări de dinamică sexuală (datorate unui nivel scăzut al testosteronului), care apar tardiv în evoluția bolii. De asemenea, la bărbați sunt mai frecvente tulburările neurologice, mai ales tulburările de vedere.

De asemenea, în funcție de dimensiunea tumorii, ea mai poate determina, indiferent de sex, compresie pe structurile adiacente. Aceasta poate determina simptome precum tulburări de vedere, dureri de cap, vertij, greață și vărsături, dacă tumora depășește un centimetru în diametru.

Diagnosticarea prolactinomului poate fi dificilă și costisitoare, necesitând investigații imagistice de tip Tomografie Computerizată sau Rezonanță Magnetică, determinarea nivelului prolactinei și alte investigații necesare pentru excluderea altor boli ce pot determina hiperprolactinemie (ex. : ciroza hepatică, injuria renală acută, hipotiroidismul).

Tratamentul bolii presupune tratarea afecțiunilor subiacente (ciroză hepatică, injuria renală acută, hipotiroidismul etc.), întreruperea medicamentelor asociate cu hiperprolactinemie (acolo unde este posibil), rezecția chirurgicală a tumorii (dacă aceasta depășește un centimetru în diametru sau dacă comprimă structurile adiacente) și terapia farmacologică.

Aceasta din urmă include medicamente de tipul agoniștilor dopaminergici, cum ar fi bromocriptina și cabergolina. Bromocriptina este de departe cea mai frecvent utilizată, dar are numeroase reacții adverse (greață, vărsături, diaree, constipație, cefalee, pănâ la fibroză pulmonară), ce pot fi greu tolerate de către pacient. Cabergolina este mult mai ușor tolerabilă, însă prețul restrictiv impune folosirea acesteia doar dacă bromocriptina nu este tolerată.

Tratamentul se inițiază doar dacă pacienta dorește o sarcină sau dacă există simptome ale tumorii – dureri de cap, tulburări de vedere, etc. În cazul prolactinoamelor la bărbat, decizia este mai dificilă și necesită o evaluare detaliată a raportului risc-beneficiu în ce privește tratamentul.

Concluzii – când ar trebui să ne îngrijorăm ? 

Galactoreea este un fenomen frecvent, afectând un numar considerabil de femei (până la o treime) cel puțin o dată în timpul vieții. Aproximativ o jumătate din aceste cazuri sunt determinate de cauze simple, fără potențial sever, cum ar fi stimularea mecanică a mameloanelor (frecarea cu haine aspre, stimularea în timpul actului sexual sau auto-examinărilor), ingestia unor alimente sau medicamente și întreruperea recentă a unei sarcinii sau a alăptării.

Totuși, dacă galactoreea persistă peste două sătpămâni, aceasta ar trebui raportată unui medic.

De asemenea, orice asociere cu amenoree sau alte tulburări de ciclu menstrual, infertilitate, dureri de cap sau tulburări de vedere impun prezentarea la medic, întucât aceste simptome pot indica existența unui prolactinom.

În cazul bărbaților, galactoreea este mult mai rară, așa încât orice astfel de fenomen ar trebui investigat de către un medic. Adesea, însă, prolactinoamele sunt asimptomatice la bărbați, ele manifestându-se tardiv, fie prin tulburări de dinamică sexuală (prin deficit de testosteron), fie prin fenomenele compresive determinate de tumoră (dureri de cap, tulburări de vedere, etc.).

Nou-născuții și sugarii mici pot prezenta de asmenea galactoree, fie într-un episod unic, fie în cadrul a câtorva episoade repetate, însă nu ar trebui sa reprezinte un motiv de prezentare la medic, decât dacă acestea persistă mai mult de câteva zile.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!