Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
Flutterul atrial reprezintă o tahicardie atrială relativ comună care poate fi asociată cu simptome importante și morbiditate. Acesta se caracterizează printr-o contracție a atriilor cu o frecvență regulată între 250-450 bătăi/min, iar la conducerea prin nodul atrio-ventricular apare un bloc de diferite grade cu o transmitere ventriculară de 2:1 sau 3-4:1.
Flutterul atrial este mai des întâlnit la sexul masculin (raportul B:F=4,7:1). În majoritatea cazurilor, morbiditatea și mortalitatea survin în urma complicațiilor flutterului atrial, precum sincopa și insuficiența cardiacă congestivă.
Incidența globală a flutterului atrial este de 0,09%, iar circa 58% din acești pacienți au prezentat în antecedente fibrilație atrială. În SUA, flutterul atrial reprezintă 0,1% din motivele de internare în spital. Cazurile fatale sunt într-un procent de 1%, fiind corelate de obicei cu patologiile asociate.
Orice aritmie atrială poate fi determinată de unul sau mai mulți factori precipitanți:
-consum în exces de cafeină, alcool (fie în urma unui consum unic în exces, fie în urma consumului regulat), nicotină;
-intoxicația cu digitalice;
–hipertiroidism;
-stres;
-dezechilibru hidroelectrolitic;
-hipovolemie;
-febră;
-infecții;
-lipsa de somn.
Rareori, flutterul atrial apare pe un cord sănătos. Cele mai frecvente cauze fiind:
-valvulopatii
–cardiopatie ischemică;
–insuficiență cardiacă;
–pericardită, miocardită;
–trombembolism pulmonar, cord pulmonar cronic;
–cardiomiopatii.
Flutterul atrial poate fi cauzat și de anumiți factori extracardiaci, precum: pneumotorax, hipoxemie, bronhopneumopatia obstructivă cronică, feocromocitom sau tireotoxicoza. Adeseori, coexistă cu fibrilația atrială.
Cele mai frecvente simptome ale flutterului atrial sunt palpitațiile și/sau disconfortul de la nivelul toracelui anterior. Simptome mult mai severe, precum dispneea, pre-sincopa pot să apară la pacienții cu rezerve diminuate (ex: insuficință de ventricul stâng, insuficiență respiratorie, etc.) Pacientul poate să prezinte și poliurie, adică va elimina o cantitate mai mare de urină ca de obicei. Severitatea simptomatologiei este strâns legată de frecvența ventriculară. La adolescenți și la adulții tineri care prezintă cardiopatii congenitale complexe, corectate chirurgical, flutterul atrial apare sub un tablou clinic sever, iar riscul de moarte subită este crescut.
În urma examinării pacientului, se notează prezența pulsului venos jugular și a hipotensiunii arteriale.
Pentru diagnosticul flutterului atrial se pot folosi:
· Electrocardiograma (EKG)- este adeseori suficientă pentru diagnostic, însă uneori, poate fi dificilă diferențierea cu alte tahicardii atriale focale;
· Manevrele vagale;
· Adenozina;
· Testul de efort;
· Monitorizarea Holter;
· Ecocardiografia transtoracică este metoda preferată pentru diagnosticarea flutterului atrial;
Istoricul pacientului și examenul fizic au un rol important în formularea diagnosticului și ghidează și rezultatele analizelor de laborator. Pe lângă setul de analize obligatorii se poate verifica și nivelul de hormoni tiroidieni (în cazul în care se suspectează o hipertiroidie), se pot face teste pentru funcția pulmonară și se pot verifica și electroliții serici, toate acestea fiind indicate pe baza istoricului pacientului.
Obiectivele generale ale tratamentului pentru flutterul atrial simptomatic sunt similare cu cele din fibrilația atrială. Acestea sunt:
· Controlul frecvenței ventriculare- se poate obține cu anumite medicamente ce blochează nodul atrio-ventricular; se pot folosi blocante de canal de calciu (ex: verapamil, diltiazem) sau beta-blocante;
· Restabilirea ritmului sinusal- se poate face în regim de urgență cu șoc electric extern sau se poate face conversia medicamentoasă, folosindu-se antiaritmice;
· Prevenirea episoadelor recurente și reducerea frecvenței și a duratei lor- de obicei, sunt utilizate medicamentele antiaritmice
· Prevenirea complicațiilor tromboembolice- se folosește tratamentul anticoagulant
În cazul în care flutterul atrial păstrează un caracter permanent, în ciuda tratamentului cu șocuri electrice, electrostimulare atrială sau medicamente antiaritmice, beta-blocante, blocante de canal de calciu, digitalice se consideră că soluția terapeutică rezidă în tehnici de electrofiziologie cardiacă (ablația totală a nodului atrio-ventricular și implantarea unui pacemaker).
Bătăile rapide ale inimii la pacienții cu flutter atrial determină o contracție ineficientă a atriilor, iar din această cauză nu ajunge tot sângele din atrii în ventriculi. Sângele trece mai încet prin inimă și poate să stagneze în unele locuri, favorizând apariția cheagurilor mici. Acești trombi pot pleca spre creier și pot bloca o arteră, cauzând un accident vascular cerebral sau pot migra către membre unde pot bloca anumite artere, determinând răcirea membrului afectat.
De asemenea, la persoanele cu flutter atrial ventriculii nu se umplu corespunzător cu sânge și nu pot pompa cantitatea de sânge necesară întregului organism și de aceea apare insuficiența cardiacă.
Este foarte important ca pacienții care simt că au palpitații, frecvență cardiacă foarte mare, hipotensiune arterială să meargă la medic pentru a face investigațiile necesare și a depista, dacă e cazul, prezența flutterului atrial. După cum am prezentat mai sus complicațiile sunt foarte severe și de aceea trebuie diagnosticat cât mai precoce. De asemenea, pacientul trebuie să urmeze indicațiile de tratament prescrise de medic și totodată este foarte importantă o bună comunicare medic-pacient în cazul apariției unor episoade recurente sau complicații.
Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24463378
http://emedicine.medscape.com/article/151210-overview#a6
https://www.escardio.org/Journals/E-Journal-of-Cardiology-Practice/Volume-6/Atrial-flutter-RF-differential-diagnosis-management-strategies-Title-Atria
Compendiu de specialități medico-chirurgicale, Victor Stoica, Viorel Scripcariu, Editura Medicală, Vol.1, p.211-212
https://www.everydayhealth.com/atrial-fibrillation/guide/atrial-flutter/
Hipertensiunea arteriala (HTA)
Dislipidemia , Hipertensiunea arteriala (HTA) , Infarctul miocardic Insuficiența cardiacă
Anevrismele aortei toracice , Anevrismul cardiac , Anevrismul disecant al aortei Anevrismul micotic al aortei
Dislipidemia , Nefropatia diabetica , Sindromul insulinic autoimun cu hipoglicemie Neuropatia diabetica
Atac ischemic tranzitor
Boala cardiaca hipertensiva
Șocul - explicații, tipuri, manifestări clinice și tratament
© Copyright 2023 NewsMed - Toate drepturile rezervate.