Fibrilatia ventriculară
Aritmii cardiace cu potenţial fatal

Fibrilatia ventriculara – cea mai periculoasă aritmie cardiacă

Fibrilația ventriculară este o tulburare a ritmului cardiac normal ce poate avea consecințe foarte grave, care amenință viața. Fiind cea mai frecventă cauză de moarte subită de cauză cardiacă, fibrilația ventriculară reprezintă o urgență și necesită asistență medicală. Fibrilația ventriculară este mai frecvent întâlnită pe teritoriul Europei și afectează cel mai mult persoanele de sex masculin, cele între 55 și 75 de ani.

Cum apare fibrilația ventriculară?

În condiții normale, impulsurile electrice transmise prin centrii electrici ai cordului determină mușchiul inimii să se contracte regulat și ritmic. În fibrilația ventriculară, ventriculii nu se mai contractă ritmic, ci haotic, cu frecvențe foarte rapide ce pot ajunge până la 350 pe minut. În consecință, cordul nu o să bată, ci mai degrabă o să „tremure”, fiind în imposibilitate de a se relaxa. Contracțiile ineficiente ale inimii duc la scăderea volumului de sânge pompat în organism – astfel, persoana afectată își pierde conștiența. Dacă nu se intervine cât mai rapid, cordul în fibrilație nu va fi capabil să asigure necesarul de oxigen al organismului.

Cauze de apariție ale fibrilației ventriculare

Dintre cele mai frecvente cauze de origine cardiacă ale fibrilației ventriculare menționăm:

–              Afecțiuni structurale ale inimii, precum ischemie sau infarct miocardic

–              Cardiomiopatie

–              Bolile valvulare cardiace

–              Malformațiile congenitale cardiace

–              Hipertensiunea arterială

–              Boala aterosclerotică

–              Tamponada cardiacă

–              Miocardite

–              Sindroame de preexcitație (Sindromul Wolff-Parkinson-White)

–              Disecția de aortă

Există și o serie de afecțiuni de cauză extracardiacă ce pot duce la apariția fibilației ventriculare, precum:

–              Electrocutarea

–              Embolism pulmonar

–              Aspirația de corpi străini

–              Apnee de somn

–              Tulburări ale echilibrului acido-bazic

–              Convulsii

–              Accidente vasculare cerebrle

–              Hipotermia (scăderea temperaturii corporale sub 35 grade Celsius)

–              Unele medicamente precum amitriptilina, digoxina, antidepresivele triciclice, efedrina și pseudoefedrina

–              Abuzul de stupefiante cum ar fi cocaina, anfetamina sau ecstasy

–              Sepsis

Factori de risc pentru apariția fibrilației ventriculare pot fi și o serie de comportamente nocive precum fumatul, consumul de alcool și drogurile sau afecțiuni preexistente ca diabetul, hipercolesterolemia, obezitatea.

Cum recunoaștem fibrilația ventriculară?

Episoadele de fibrilație ventriculară debutează brusc, prin pierderea stării de conștiență, din cauza lipsei de oxigenare normală a creierului. Persoana afectată nu respiră și se poate remarca lipsa pulsului la nivelul arterei carotide.

În majoritatea cazurilor, sincopa sau leșinul apar subit, fără alte semne de însoțire. Uneori, pacienții pot prezenta simptome precum:

–              Durere toracică ce sugerează o afecțiune cardiacă

–              Palpitații

–              Tahicardie

–              Dispnee și senzație de sufocare

–              Amețeală

Diagnosticul de certitudine se pune pe baza următoarelor semne:

–              Pacientul nu este conștient

–              Nu se aud zgomotele cardiace

–              Pacientul nu răspunde la stimulii aplicați

–              Nu sunt prezente zgomotele respiratorii

–              Nu se poate măsura tensiunea arterială

–              Midriază

Pentru a stabili cauza fibrilației ventriculare, se recomandă efectuarea următoarelor investigații:

La examenul EKG, se evidențiază:

–              Frecvența cardiacă între 150-300 de bătăi pe minut (Midriază)

–              Aspect caracteristic al traseului cu unde de diferite dimensiuni, pe care nu putem identifica undele P, complexul QRS sau unda T

 

Radiografia toracică:

–              Cordul poate avea dimensiuni mărite (cardiomegalie)

–              Pneumonii de aspirație

–              Edem pulmonar

Analize de sânge:

–              Prezența medicamentelor sau a stupefiantelor în sânge

–              Enzimele miocardice, care pot arăta prezența infarctului miocardic acut

–              Gazele sanguine, pentru evidențierea unui eventual dezechilibru metabolic

–              Ionogramă

Ecografie cardiacă:

–              Mărirea dimensiunii compartimentelor inimii

–              Stabilirea gradului de funcționare a valvelor și eventuale anomalii la acest nivel

–              Calculul fracției de ejecție a ventriculului stâng, care ne arată cât sânge este pompat în timpul contacției inimii

Cum procedăm în cazul fibrilației atriale?

Firbilația atrială reprezintă o urgență medicală. În această situație, orice minut contează. Dacă perioada de pierdere a conștienței depășește 4 minute, afecțiunile asupra creierului sunt ireversibile.

Cum să procedați dacă cineva prezintă simptomele specifice fibrilației ventriculare:

–              Păstrați-vă calmul

–              Sunați la 112

–              Dacă persoana nu este conștientă, verificați pulsul

–              Dacă pulsul nu este prezent, începeți manevrele de resuscitare cardio-pulmonară, până când se poate aplica un șoc electric cu ajutorul unui defibrilator

Resuscitarea cardio-pulmonară încetinește progresia evenimentelor, însă defibrilarea este tratamentul ce permite inimii să revină la ritmul sinusal.

În ce constă resuscitarea cardio-pulmonară?

–              Cicluri egale de 30 de compresii și două respirații

–              Cinci cicluri necesită două minute, cu rata de 100 de compresii pe minut

–              Se controlează pulsul după cele 5 cicluri

În unitățile de specialitate, în timpul celor 5 cicluri, se asigură suportul funcțiilor vitale prin:

–              Intubare oro-traheală

–              Asigurarea a două accese venoase

Se va idenifica sursa care a dus la apariția aritmiei și se va încerca corectarea ei și echilibrarea pacientului.

Defibrilarea este susținută și cu tratament farmacologic, ce poate să cuprindă vasopresoare (epinefrină sau vasopresină) cu scopul de a crește perfuzia cardiacă, antiaritmice precum amiodarona care se administrează când defibrilarea inițială eșuează și medicație asociată precum bicarbonat, magneziu sulfat și propranolol.

Post-resuscitare, se menține tratamentul medicamentos cu antiaritmice, se reevaluează statusul hemodinamic al pacientului, se verifică și se încearcă rezolvarea complicațiilor.

Cum putem preveni fibrilația ventriculară ?

Pentru persoanele care au supraviețuit unui episod de fibrilație ventriculară se recomandă anumite măsuri terapeutice pentru a preveni recurențele. Dintre acestea, menționăm:

  1. Implantarea unui defibrilator

Defibrilatorul este un dispozitiv micuț ce se implantează sub piele, sub anestezie locală și are rolul de a monitoriza în pemanență ritmul cardiac. Acesta intervine prin descărcarea unui stimul electric atunci când sesizează modificări ale ritmului de tipul fibrilației.

Pentru o mai bună profilaxie a episoadelor de fibrilție ventriculară, se recomadă implantarea device-ului și la pacienții care au avut un infarct miocardic în antecedente, cei care suferă de cardiomiopatie sau boli cardiace structurale. Se recomandă consultul unui specialist pentru a stabili cu certitudine abordarea terapeutică necesară.

  1. Ablația prin radiofrecvență

Procedura are ca scop tratarea aritmiilor prin cicatrizarea țesutului cardiac ce duce la apariția tulburărilor de ritm. Procedura este minim invazivă iar șansele de scădere a recidivelor sunt de aproximativ 98%.

Complicații ale fibrilației ventriculare

Deoarece în timpul episodului de fibrilație ventriculară țesuturile sunt private de oxigen, complicațiile ce pot surveni la supraviețuitori sunt:

  •               Tulburări neurologice
  •               Leziuni cardiace
  •               Comă
  •               Pneumonii de aspirație
  •               Leziuni apărute în urma procesului de resuscitare

Care este prognosticul după un episod de fibrilație ventriculară?

Rata de supraviețuire după un episod de fibrilație ventriculară este între 2-25 % și depinde de un cumul de factori, precum :

  •               Accesul la servicii medicale de urgență
  •               Antecedetele medicale ale persoanei afectate
  •               Comorbidități asociate

Dacă nu se intervine după 4 minute, prognosticul este nefavorabil.

După resuscitare, prognosticul depinde de starea hemodinamică, restabilirea funcțiilor neurologice și durata resuscitării.

De cele mai multe ori, episoadele de fibrilație ventriculară sfârșesc cu deces.

Recomandări

Dacă aveți o rudă de gradul I care suferă de o afecțiune cardiacă, discutați cu medicul dvs pentru a face analizele necesare de monitorizare.

Puteți urma cursuri de prim-ajutor pentru a fi pregătit în orice situație.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!