Căutare
Epistaxis (Sângerarea nazală)
Definiție
Epistaxisul este definit ca sângerarea nazală ce poate avea originea la nivelul narinelor, a cavității nazale sau a rinofaringelui. Epistaxisul poate apărea spontan, fără a avea o patologie asociată și uneori poate fi cauzat de suflarea mult prea puternică a nasului. Este produs prin ruperea unor arteriole subțiri de la nivelul cavității nazale și de multe ori, sângerarea este în cantitate mică și se poate remite de la sine. Epistaxisul este considerat o urgență medico-chirurgicală și trebuie tratat cât mai repede, mai ales în cazurile în care hemoragia este medie sau mare.
Etiologie
Cauzele de producere ale epistaxisului pot fi subîmpărțite în două grupe:
I. Cauze locale:
- Mecanice sau traumatice: iritații nazale, traumatisme simple sau complexe (fracturi) ale piramidei nazale
- Deviații de sept nazal
- Inflamații: rinite, sinuzite, alergii, corpi străini, inhalare de substanțe toxice
- Tumorale: benigne sau maligne.
- Anevrisme, survenite cel mai frecvent posttraumatic
II. Cauze sistemice:
- Hipertensiunea arterială
- Tulburări de coagulare din naștere: hemofilia tip A sau B, boala von Willebrand, deficitul de factor XI
- Tratamentul cu anticoagulante
- Imunodeficiențe
- Trombocitopenie (scăderea numărului de trombocite) care poate apărea în insuficiența hepatică, renală, în deficitul de vitamină C, în cazul consumului de antiinflamatoare nesteroidiene și de aspirină
- Consum exagerat de Ginko Biloba sau de vitamină E
Patogenie
Epistaxisul este cauzat de ruptura unor vase mici de la nivelul cavității nazale. Pentru a întelege și localiza cu acuratețe epistaxisul, trebuie mai întâi să revizuim aportul sangvin al piramidei și cavității nazale.
Piramida și cavitatea nazală sunt bogat vascularizate prin ramuri care provin atât din artera carotida internă, cât și din artera carotidă externă. Artera carotidă externă participă la vascularizația nasului prin ramuri ale arterei faciale și maxilare. Artera carotidă internă asigură aportul arterial prin artera oftalmică care, la rândul ei, va da 2 ramuri numite artere etmoidale anterioare și posterioare.
În porțiunea anterioară a septului nazal, prin îmbinarea arteriolelor care provin din sistemul carotidian intern și extern se formează o bogată rețea vasculară care poartă numele de plexul vascular a lui Kiesselbach (sau Little). La acest nivel se produce cel mai frecvent sângerarea nazală.
În cazuri relativ rare, originea epistaxisului se poate situa la nivelul nazofaringelui, în ”spatele” nasului, într-o altă zonă bogat vascularizată formată din anastomoze (îmbinări) ale sistemului carotidian extern cu cel intern, numit plex vascular al lui Woodruff.
Semne și simptome
Răsunetul clinic este cu atât mai pronunțat cu cât este mai intensă hemoragia.
Dacă hemoragia este mică, pacientul poate să nu acuze niciun semn în afară de sângerarea nazală.
Uneori se pot asocia manifestări precum grețuri, vărsături dacă sângele pierdut este inghițit și ajunge la nivelul stomacului. De aceea, în caz de sângerare nazală, poziția corpului trebuie sa fie aplecată înainte pentru a elimina sângele la exterior. Alteori, pot apărea și sângerări la nivel ocular, din cauza faptului că între sacul lacrimal și cavitatea nazală există o comunicare numită canal nazo-lacrimal care se deschide la nivelul foselor nazale, printr-un orificiu numit meat inferior.
Sângerarea nazală posterioară (din spatele nasului) este mai greu de controlat și are un risc mai mare de a compromite calea aeriană. Sângele poate fi aspirat în arborele respirator și pot apărea simptome precum senzația de lipsă de aer (dispnee), respirații scurte și rapide (tahipnee) cu instalarea progresivă a insuficienței respiratorii.
În cazul în care pierderea de sânge este mare, se pot instala semne ale șocului hipovolemic: extremități reci, tahicardie, tegumente palide, reci, transpirate, agitație psiho-motorie.
Diagnostic diferențial
Pseudo-epistaxisul– o sângerare exteriorizată prin narine, dar care nu are originea la acest nivel. Un exemplu în această sferă este hemoptizia, o sângerare din plămâni care, prin tuse, creează o presiune mare la nivelul căilor aeriene și sângele poate fi împins spre orificiile nazale posterioare și eliminat prin narine.
Tratament
Epistaxisul este o urgență medico-chirurgicală și tratamentul trebuit instituit prompt, având ca scop oprirea sângerării (hemostaza) și, ulterior, eliminarea cauzei care a dus la apariția acestuia. În situații severe, poate fi necesar și un tratament sistemic, realizat exclusiv în spital, care să vizeze corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice, sedative și analgezice pentru calmarea pacientului și administrarea de hemostatice de tip Adrenostazin, Etamsilat dacă sângerarea nu poate fi controlată.
Hemostaza este de două tipuri:
- Hemostaza locală
– compresiunea digitală la nivelul aripilor nasului timp de minimum 10 minute
– aplicarea de agenți vasoconstrictori (îngustează diametrului vasului și astfel pot opri sângerarea), de tipul oxymetazolină, fenilefrină
– plasarea unor meșe de tifon sau a unor tampoane nazale la nivelul narinelor
– bureți expandabili, de tip Gelaspon
– în spital, se poate practica se practica cauterizarea chimică (cu nitrat de argint) sau electrică
– pentru sângerările posterioare, poate fi necesar tamponamentul posterior cu balonaș gonflabil realizat de personalul medical specializat.
- Hemostaza regională este practicată în spital atunci când cea locală nu dă rezultate.
- embolizarea (închiderea) selectivă a arterei care sângerează
- ligaturi vasculare, prin care, practic, sunt legate vasele care au declanșat hemoragia
- tehnici chirurgicale complexe în cazul unor anomalii congenitale sau în cazul fracturilor complexe ale piramidei nazale sau a deviațiilor de sept.
Profilaxie
Ca măsuri profilactice, sunt recomandate următoarele: suflarea cât mai blândă a nasului, deoarece arteriolele de la nivelul cavității nazale sunt subțiri și se pot rupe ușor, cauzând epistaxis, monitorizarea atentă a tensiunii arteriale, consumul moderat de medicamente de tip antiinflamatoare nesteroidiene (Nurofen, Ibuprofen) sau aspirină, controale medicale regulate în cazul tratamentului cu anticoagulante și ajustarea dozelor acestora.
Bibliografie:
http://care.american-rhinologic.org/epistaxis
https://en.wikipedia.org/wiki/Nosebleed
Medici care tratează această afecțiune
Dr. Stefan Ilie
OtorinolaringologieRinita alergica , Rinita alergică sezonieră (febra fânului) , Sindromul alergiei orale Adenoidita
Evaluat
0 / 10
Locație: Bucureşti
Articole sugerate
Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.
© Copyright 2023 NewsMed - Toate drepturile rezervate.