Endometrioza-simptome şi tratament

Ce este endometrioza?

Endometrioza este caracterizată prin prezenţa ţesutului endometrial în afara cavităţii uterine. Endometrul reprezintă tunica internă a uterului sau mucoasa uterină, fiind cea care în lipsa unei sarcini se dezintegrează şi este eliminată sub formă de sângerare menstruală. Aceste formaţiuni endometriale ectopice răspund la fluctuaţiile hormonale similar cu endometrul, prezentând procese de proliferare celulară, activitate secretorie şi producere de material menstrual. Deosebirea constă în faptul că acest material nu poate fi eliminat din organism, se acumulează provocând leziuni şi inflamarea organelor învecinate, provocând durere în regiunea în care se dezvoltă.

Cel mai frecvent această formaţiune este localizată la nivelul: ovarelor(sângele stagnează la acest nivel formând un cheag plin cu sânge determinând apariţia aşa numitei afecţiuni-endometriom), trompelor uterine, vezicii urinare, fundului de sac posterior, uretrei, colonului sigmoid, rectului, cicatricilor operaţiei de cezariană. In situaţii extrem de rare poate fi localizată şi la nivelul rinichilor, plămânilor, chiar şi creierului. Endometrioza, considerată o afecţiune cronică inflamatorie cu caracter benign, este diagnosticată la aproximativ 100 de milioane de femei din întreaga lume. Sunt cunoscute 2 forme anatomoclinice: endometrioza internă (adenomioza) şi endometrioză externă cu localizare în afara uterului(propriu-zisă).

Cauze endometrioză

Există mai multe teorii cu privire la cauzele acestei afecţiuni. Printre acestea se numară:

·         Menstruaţia retrogradă, cunoscută şi sub denumirea de teoria transplantării. In timpul perioadei menstruale , în loc să fie eliminat la exterior, sângele menstrual ajunge prin trompele uterine în cavitatea pelvină. Cu toate acestea se cunoaşte faptul că un procent destul de mare de femei prezintă menstruaţie retrogradă, dar nu toate dezvoltă endometrioză. Femeile care prezintă intervale mai scurte între menstruaţii şi durată mai lungă a menstrei sunt predispuse menstruaţiei retrograde.

·         Metaplazia celomică–celule ale epiteliului celomic remanente şi după viaţa embrionară, se diferenţiază anormal în celule endometriale.

·         Diseminarea pe cale sanguină sau limfatică a celulelor endometriale, într-o manieră asemănătoare cu răspândirea celulelor canceroase.

·         Stresul oxidativ şi inflamaţia.

·         Acţiunea hormonilor sexuali feminini- reflectată şi de faptul că endometrioza nu apare după menopauză;

·         Toxinele din mediu precum dioxina-mimează acţiunile estrogenului în interacţiunile cu receptorii pentru estrogen, acest hormon stimulând proliferarea endometrială.

·         Predispoziţia genetică.

Orice femeie poate fi afectată de endometrioză. Printre factorii de risc care favorizează apariţia afecţiunii se numără: femei care au în familie rude de gradul I afectate, femei cu anomalii ale uterului, menstruaţie precoce sau tardivă, indice de masă corporală scăzut, menstruaţie mai lungă de 8 zile, ciclu menstrual mai scurt de 28 de zile.

Simptome endometrioză

Aproximativ o treime din cazuri sunt asimptomatice, iar atunci când există, acestea pot varia de la o femeie la alta. Cel mai frecvent apare durerea şi se prezintă sub forma de: durere cronică pelvină, dureri de spate şi abdomen inferior, dureri inghinale, dureri în timpul efectuării exerciţiilor fizice, dureri în timpul actului sexual, durere la defecaţie. Alte simptome:

·     Sângerări abundente şi neregulate.

·     Sângerări care pot dura mai mult de 8 zile.

·     Urinări frecvente şi/sau dureroase.

·     Tulburări gastro-intestinale: greaţă, vomă, balonare, diaree, constipaţie.

·     Sângerări rectale sau urinare în caz de afectare severă.

·     Rata crescută de apariţie a avorturilor spontane, până la aproximativ 40%.

·     Asocierea cu anomalii endocrinologice precum: anovulaţie, dezvoltare foliculară anormală, insuficienţa luteală, sângerare premenstruală, hiperprolacteinemie.

Severitatea simptomelor nu este în mod neapărat corelată cu gravitatea afecţiunii. Acestea pot să nu apară odată cu instalarea menstruaţiei ci se pot dezvolta în timp. Fiind caracterizată drept o boală progresivă, în evoluţie trebuie urmărite agravarea, ameliorarea simptomatologiei sau lipsa modificărilor.

Diagnostic endometrioză

In lipsa unor simptome şi a unor metode neinvazive specifice, afecţiunea poate rămâne nediagnosticată, fapt ce duce la agravarea stării de sănătate a pacientei. In  stabilirea diagnosticului medicul ginecolog va efectua un examen fizic complet care va include şi un examen pelvin, ce constă în determinarea poziţiei, dimensiunii, mobilităţii uterului. Examinarea fizică este extrem de importantă în orientarea diagnosticului şi prescrierii unui tratament adecvat , precum şi pentru a exclude alte afecţiuni. Ulterior completarea istoricului medical al pacientei în care se va consemna data primei menstruaţii , date despre frecvenţa şi regularitatea ciclului menstrual, sarcini anterioare, consum de contraceptive orale, tratamente hormonale, istoric familial în endometrioză, toleranţa la anumite medicamente, dorinţa de a avea o sarcină.

Metoda primară de diagnostic este reprezentată de laparoscopie. Aceasta este o metodă minim invazivă cu ajutorul căreia  medicul poate examina conţinutul cavităţii pelvine în scopul depistării formaţiunilor endometriale. Diagnosticul histopatologic al formaţiunilor ce confirmă prezenţa glandelor endometriale poate fi utilizată în stabilirea diagnosticului de endometrioza. Testele de laborator:

·      Hemoleucograma completă-pentru a o diferenţia de infecţie pelvină, şi pentru a determina cantitatea de sânge pierdută.

·      Sumar de urină şi urocltură-exclude infecţiile de tract urinar.

·      Frotiu colorat Gram şi cultura din secreţie vaginală/ cervicală-exclude boli cu transmitere sexuală care pot cauza dureri pelvine şi infertilitate.

·      Teste imagistice: ecografii, CT, RMN.

Tratament endometrioză

Tratamentul medicamentos constă în administrarea de contraceptive orale,  antiprogesteronice, analogi ai hormonului eliberator de gonadotropină (Gn-RH), care blochează  eliberarea de hormoni ce stimulează funcţia ovariană, medicamente antiinflamatoare.  Acest tip de tratament are ca scop ameliorarea durerii, reducerea nivelului de estrogen, împiedicând astfel progresia bolii. Pentru ameliorarea durerii utile sunt şi exerciţiile regulate şi odihna. In cazurile mai severe se poate apela şi la tratamentul chirurgical.  Acesta poate fi:

·         De tip conservativ-organele reproducătoare sunt păstrate.

·         De tip semiconservativ- funcţia ovariană este pastrată.

·         De tip radical- îndepărtarea uterului şi a anexelor (trompe şi ovare). După îndepărtarea ovarelor se impune tratamentul hormonal cu estrogen.

Tratamentul chirurgical se realizează de cele mai multe ori pe cale laparoscopică. Avantajele oferite sunt: un abord minim invaziv, cicatrici postoperatorii minime şi durere postoperatorie redusă. Suportul psihologic al pacientelor cu endometrioză, precum şi o monitorizare periodică pot favoriza pozitiv evoluţia tratamentului. In acelaşi timp creşte şi calitatea vieţii pacientelor afectate.

Prognostic in endometrioză

Majoritatea pacientelor răspund favorabil tratamentului de reducere a durerii. In unele cazuri insă simptomele pot să reapară chiar şi în situaţia  administrării tratamentului. Nu se cunosc suficiente date care pot împedica apariţia recurenţelor. In schimb o monitorizare periodică poate îmbunătăţi calitatea vieţii pacientelor.

Una din complicaţiile acestei afecţiuni o reprezintă infertilitatea. In cazurile cu afectare moderată infertilitatea poate fi temporară. Intervenţia chirurgicală de îndepărtare a formaţiunilor poate restabili fertilitatea. Cu toate acestea o parte din femeile afectate rămân infertile. Modul în care endometrioza afectează fertilitatea sunt:

·         Greutatea eliberării ovocitului din ovar în cazurile afectării acestui organ.

·         Imposibilitatea ovocitului de a străbate trompele uterine şi de a fi fecundat de către spermatozoid în cazul în care acestea sunt afectate.

·         Imposibilitatea de implantare a ovocitului fecundat în peretele uterin.

Comentarii

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!