Depresia la adolescenți: simptome, tratament

Depresia la adolescenți necesită o abordare diferită comparativ cu depresia întâlnită la alte categorii de vârstă. Depresia  la adolescenți este clasificată ca fiind un episod depresiv. Pe baza intensității, frecvenței episoadelor depresive se caracterizează tulburările depresive. Tulburările depresive sunt caracterizate de evoluția depresiei, care este specifică preponderent adultului. Depresia la adolescenți prezintă particularități semiologice importante de studiat, acestea diferențiind-o de tulburarea depresivă întâlnită la adult.

Cauze

Cauzele apariției depresiei la adolescenți sunt în general de natură socială. Aceștia pot dezvolta această afecțiune ca urmare a unei situații școlare nefavorabile, a unei relații tesioate cu părinții, divorțului între părinți etc. Adolescenții pot experimenta sentimente

Simptome

Episodul depresiv este detaliat în DSM-V (Manualul de Diagnostic şi Clasificare Statistică a Tulburărilor Mentale, Ediţia a V-a). Pentru a se pune diagnosticul, este necesară prezența a minimum cinci dintre simptomele prezentate. Durata minimă necesară a manifestării simptomelor pentru precizarea diagnosticului este de 2 săptămâni. Printre cele mai evidente simptome se enumeră:

  • prezența unei stări depresive, a unei stări triste pe toată durata zilei
  • interesul pentru activitățile ce îi făceau plăcere este scăzut
  • tulburări alimentare (greutatea corporală și aspectul fizic suferă modificări, că urmare a lipsei de interes către propria persoană, a creșterii sau scăderii apetitului)
  • tulburări de somn
  • senzații accentuate de oboseală
  • prezența sentimentului de vinovăție
  • capacitate de concentrare diminuată
  • prezența gândurilor morbide
  • prezența ideilor sinucigașe
  • lentoare psihomotorie

Simptome caracteristice adolescenților

Lentoarea psihomotorie este una dintre caracteristicile depresiei la adolescenți. Aceasta se manifestă prin încetinirea gesticii, mimică săracă: nu este afișat niciun semn de tristețe. Cu toate acestea, adolescentul poate fi irascibil, încăpățânat, ostil, dispretuitor, indiferent la evenimentele din jurul lui. Lentoarea psihomotorie nu este constantă, această poate dispărea pentru anumite intervale de timp. Pe durata acestor intervale, adolescentul este ocupat cu alte activități și poate manifesta o gestică normală. Pe plan psihic, lentoarea psihomotorie se manifestă că o încetinire a gândirii.

Cel mai frecvent, specialiștii pot deduce această afecțiune prin dialog cu pacientul. Astfel, ei vor remarca pierderea interesului pentru diferite activități, implicarea scăzută în activități. În acest fel, rezultatele școlare, relațiile cu membrii familiei și cu prietenii sunt afectate. Adolescentul poate manifesta interesul pentru un alt tip de activitate, precum: ascultarea anumitor genuri de muzică etc și se izolează.

Iritabilitatea este un alt simptom des întâlnită. Aceasta se manifestă în special cu persoanele cu care adolescentul are o relație afectivă: membrii familiei, prieteni. Acest simptom poate apărea că urmare a încercărilor celor din jur de a-l stimula.

Dacă simptomele specifice acestei afecțiuni se manifestă ca urmare a altor afecțiuni medicale, a unor tratamente medicamentoase, nu se poate pune diagnosticul de depresie.

Particularități semiologice întâlnite în depresia la adolescenți

Diferențe principale dintre simptomele depresiei la adolescenți și adulți sunt următoarele:

  • aspectul fizic al adolescentului nu are aspectul unui om care suferă de depresie
  • adolescentul nu menționează tristețea că fiind una dintre simptome
  • adolescentul respinge tentativele de ajutor ale celor din jur
  • prezența inhibiției temporare a lentorii psihomotorii (adolescentul manifestă stări de ostilitate, indiferență, concomitent cu momente în care se implică și este activ)

Depresia de inferioritate

Depresia de inferioritate este caracterizată prin complexe de inferioritate, stimă de sine scăzută. Adolescentul are convingerea că nu este iubit, înțeles, apreciat. El poate crede că nu este suficient de inteligent, că nu are un aspect fizic plăcut. Pot apărea anumite comportamente defensive sau reacționale. Aceste comportamente se dezvoltă că urmare a dorinței adolescentului de a a-și demonstra valoarea personală.

Depresia de abandon

Depresia de abandon sau depresia-limită apare frecvent la adolescenți care au suferit un abandon sau care au avut anumite lipsuri. Caracteristica principală a depresiei de abandon este autoagresivitatea sau heteroagresivitatea. Adolescentul plânge des, se simte deprimat și prăbușit, evocă amintiri ale abandonurilor. Cazurile de depresie de abandon sunt adesea asociate cu numeroase tentative de suicid.

Depresia mascată

Depresia mascată reprezintă echivalentul manifestărilor depresive specifice adultului, dar întâlnite la adolescent. În acest caz, simptomele depresiei nu sunt accentuate, nu sunt însoțite de simptome principale pentru diagnosticare. De altfel, simptomele acestui tip de depresie se ameliorează sau dispar mai repede sub tratament antidepresiv.

Depresia mascată are la bază o traumă sau un eveniment care a afectat starea psihică a adolescentului în trecut. Poate apărea și în cazul adolescenților care sunt îndrumați în două direcții diferite de către cei doi părinți. Adolescentul poate manifesta anxietate, fobie școalară, eșec școlar, comportamente toxicomanice etc.

Sindromul subdepresiv

Sindromul subdepresiv este caracteristic vârstei adolescenței. Simptomele acestui sindrom nu sunt sufieciente pentru a se putea diagnostica individul cu depresie. Aceste simptome sunt considerate de unii autori ca aparținând travaliului psihic al acestei vârste. Adolescentul manifestă plictiseală, proastă dispozițe. Plictiseala a fost caracterizată ca o lipsă de interes. Despre plictiseală se mai poate spune că este o stare de așteptare pentru ca anumite lucruri să se întâmple, o stare greu de suportat. Această stare poate fi interpretată și ca o distanțare față de obiect, ca un paravan ce îi  permie adolescentului să se protejeze de emoții sau trăiri intense.

Proasta dispoziție constituie o latură a deprimării. Aceasta este caracterizată prin neimplicare, lipsă de interes, distanțare față de obiecte, persoane. Cu toate acestea, și în acest caz se poate menționa aceas stare de aștepare, deoarece adolescentul ar putea să se implice în activități noi.

Tratament

Terapii cognitiv-comportamentale

Acest tip de terapii pot fi aplicate în cadrul a opt până la douăsprezece ședințe. Ele au rolul de a modifica percepția cognitivă și afectivă asupra relațiilor cu cei din jur și asupra mediului înconjurător. O altă caracteristică a acestei terapii constă în identificarea, prioritizarea și rezolvarea problemelor pacientului. Astfel, aceasta se centrează pe momentul prezent, pe modul de gândire și comportamentul pacientului. Astfel, se prioritizează probleme specifice ale pacientului și se conturează posibilele soluții pentru acestea.

Prin terapiile cognitiv-comportamentale se realizează alianța terapeutică. De asemenea, terapeutul stabilește cu pacientul modalitățile și etapele pe care le vor parcurge pe durata terapiei.

Ședințele de terapie pot și inividuale sau în grup. Indiferent de natura acestora, pacientului i se atribuie un rol activ. Acesta primește teme, care pot consta în enumerarea trăsăturilor pe care acesta dorește să le îmbunătățească, indentificarea soluțiilor pentru diverse probleme etc. Important de menționat este că la începutul terapiei se stabilește scopul acesteia. Pot exista mai multe scopuri, unele care pot fi atinse într-un timp mai scurt, altele într-un timp mai lung.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos poate fi administrat la recomandarea medicului psihiatru. Doar în această situație tratamentul medicamentos poate fi administrat. Studiile efectuate asupra medicamentelor antidepresive au evidențiat o creștere a riscului de suicid. La persoanele sub 18 ani s-au evidențiat și alte efecte secundare, precum: agresivitate, furie, comportament de opoziție, ideație suicidară.

Unele dintre substanțele active administrate ca tratament în depresie sunt următoarele:

  • Aripripazol
  • Nortriptilină
  • Doxepin
  • Citalopram
  • Clomipramină
  • Etrafon
  • Amitriptilină
  • Doxepină
  • Lamotrigină
  • Selegilină
  • Fluoxetină
  • Tranilcipromină
  • Nortriptilină

 

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!