Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
Dementa cu corpii Lewy este o asociere a două boli degenerative, şi anume: boala Alzheimer şi boala Parkinson. Astfel, aşa cum întâlnim si în boala Alzheimer, dementa cu corpii Lewy determină progresiv degenerarea intelectuală şi fizică datorată distrugerii celulelor creierului. Asemanarea cu boala Parkinson o fac, in principal, tremorul si rigiditatea musculara.
Statistica arată că persoanele afectate de această boală trăiesc aproximativ 8 ani (conform” Naţional Institute of Neurological Disorders and Stroke”). Aceasta apare mai frecvent la barbatii trecuti de 50 de ani. În ultimele stadii ale demenţei cu corpii Lewy, cei afectaţi îşi pierd capacitatea de a comunica, prezintă probleme la înghiţire şi nu se mai pot îngriji singuri.
Corpii Lewy sunt nişte agregate proteice care se află în citoplasma celulelor neuronale. Aceste incluziuni distrug celulele creierului şi le întrerup funcţiile. Datorita faptului ca sunt localizate în arii ale creierului ce controlează mişcarea şi memoria, corpii Lewy nu pot fi detectati prin niciun test. Boala Parkinson se aseamănă prin simptomatologie cu această afecţiune în ultimele sale stadii de evoluţie. Demenţa se detectează cu aproximativ un an înaintea apariţiei tulburărilor de mişcare şi se manifestă mult mai zgomotos decât în boala Alzheimer.
Boala prezintă o simptomatologie progresivă care uneori se manifestă, alteori nu. În demenţa cu corpii Lewy, bolnavii pot avea halucinatii şi nu mai recunosc persoanele apropiate, având impresia că acestea au fost înlocuite cu impostori. De asemenea, pot exista şi iluzii auditorii şi vizuale care, la început, apar doar episodic, dar devin tot mai dese pe măsură ce boala progresează. Mai pot fi prezente si fluctuatii de concentrare si schimbari de dispozitie, pacientul confruntandu-se cu: tulburari de somn, atat somnolente cat si insomnii, episoade de moleseala, uitare, confuzie, atentie scazuta. În ultimele stadii, cei afectaţi prezintă: pierderea memoriei, depresii, apatie, nelinişte, dezechilibre emoţionale şi chiar agresivitate.
În demenţa cu corpii Lewy muşchii nu se mai relaxează normal, ei apărând tensionaţi. Această rigiditate musculară împiedică activităţile zilnice să fie desfăşuate normal, pacientul
Există riscul ca bolnavul să cadă din cauza lipsei coordonării mişcărilor, iar fracturile sau infecţiile ce rezultă, să contribuie la grăbirea decesului. Se mai pot întâlni şi alte caracteristici împrumutate de la boală Parkinson ca: lentoare a mişcărilor sindromul picioarelor neliniştite sau postura deficitra.
Iniţial, doctorul va analiza istoricul medical al pacientului şi va pune întrebări legate de tipul manifestărilor apărute, ca de exemplu:
Aceste întrebări sunt foarte importante, întrucât diagnosticul se bazează exclusiv pe simptomatologie.
Următorii paşi vor constitui explorările paraclinice care presupun efectuarea de: tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanţă magnetică (MRI), explorarea somnului. Acestea aduc informaţii în plus în legătură cu nivelul de degradare al creierului, neavând un rol esenţial în diagnosticul bolii. Medicamentele neuroleptice evidentieaza semnele parkinsoniene („sensibilitatea la neuroleptice”). Acestea, împreuna cu tulburările de somn şi semnalul redus în transportul de dopamină (evidenţiată la scintigrafia cerebrala) sunt caracteristici sugestive in dementa cu corpi Lewy, uşurand diagnosticul diferenţial cu alte forme de demenţă.
Testele de laborator includ: concentraţia vitaminei B12, dozarea hormonilor tiroidieni, biochimie sanguină.
Medicaţia acestei afecţiuni urmăreşte doar diminuarea simptomatologiei
Trebuie să se ţină cont de variabilitatea individuală în ceea ce priveşte răspunsul la tratament, fiind indicată o schemă de tratament fiecărui pacient în parte.
Odată cu progresul bolii ajutorul va consta în maximizarea confortului şi, pe cât posibil, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Astfel, un mediu ambiental relaxant va fi de mare ajutor, la fel şi evitarea unor eventuale conflicte. Crearea unei rutini prin care pacientul să facă anumite activităţi simple este o soluţie foarte bună pentru îndepărtarea anxietăţii şi agresiunii. Ultimele stadii de boală, când controlul mişcărilor este deficitar vor necesita îngrijiri la domiciliu.
Dislipidemia , Nefropatia diabetica , Sindromul insulinic autoimun cu hipoglicemie Neuropatia diabetica
Accident ischemic tranzitor , Accident vascular cerebral (AVC) , Cefaleea - durerea de cap Epilepsia
© Copyright 2023 NewsMed - Toate drepturile rezervate.