Defect septal ventricular

Descriere generală – defect septal ventricular

Prin defect septal ventricular se înțelege o malformație congenitală, caracterizată de prezența unui orifiu la nivelul septului interventricular. Acest orificiu realizează o comunicare între ventriculul drept și cel stâng. Comunicarea dintre ventriculi face ca o parte din sângele bogat în oxigen să fie pompat înapoi în plămâni, iar la organe să ajungă sânge mai sărac în oxigen. De asemenea, poate cauza creșterea presiunii în interiorul inimii și forțează inima la a realiza mai mult efort.

Defectul septal ventricular este a doua malformație ca frecvență. Reprezintă aproximativ 20% din malformațiile congenitale cardiace și între 2 și 6 copii din 1000, pot suferi de această patologie.

Cauze – defect septal ventricular

Pe durata dezvoltării fetale, între cei doi ventriculi există un orificiu. Acesta se închide înainte de a se naște fătul. Dacă orificiul nu se închide, nou-născutul prezintă defect septal ventricular. Defectul septal ventricular poate fi localizat oriunde la nivelul septului interventricular și poate varia ca dimensiune în funcție de individ.

Defectul septal ventricular poate apărea și ca urmare a apariției unei traume majore, precum un accident de mașină.

Riscul de apariție a malformației crește dacă există în familie cazuri de boli cardiace, boli genetice (Sindrom Down), etc. Riscul de apariție a acestei patologii este crescut și în cazul în care mama suferă de diabet zaharat. Defectul septal ventricular este prezent în majoritatea sindroamelor cromozomiale. Cu toate acestea, majoritatea celor ce au această malformație, nu prezintă defecte cromozomiale.

Simptome – defect septal ventricular

Simptomele sunt prezente încă de la naștere, așa că diagnosticul se pune timpuriu. Acestea sunt direct proporționale cu gravitatea bolii. Astfel, în cazul unui orificiu mic, pacienții pot fi asimptomatici sau fără simptome majore.

Prezența orificiului sau a șuntului dintre ventriculi cauzează o creștere a debitului de sânge în plămâni. Ca urmare a creșterii debitului, poate apare congestie vasculară pulmonară, hipertensiune arterială pulmonară (poate leza pereții vaselor de sânge). Alte simptome evidențiate sunt: dispneea (respirație dificilă), infecții respiratorii recurente, paloare, cianoza buzelor sau a unghiilor.

Copii care prezintă această malformație mai pot prezenta: dificultate în a lua în greutate, precum și tahicardie și/sau transpirație excesivă în timpul alăptării.

Diagnostic – defect septal ventricular

Diagnosticul este stabilit pe baza examenelor clinice și paraclinice efectuate de medicul specialist.

În cazul prezenței unui orificiu mic, nu se evidențiază simptome evidente. La consult, medicul poate observa un suflu intens la auscultația cu stetoscopul. Suflul apare ca urmare a curgerii turbulente a sângelui prin orificiul existent între cei doi ventriculi.

Ca metode de diagnostic se utilizează radiografia, ecocardiografia, electrocardiograma, rezonanța magnetică nucleară cardiacă.

Complicații – defect septal ventricular

Defectul septal ventricular poate conduce la apariția și a altor patologii, prin efectele pe care le generează asupra inimii și a plămânului. Astfel, pot apărea: aritmii atriale, cardiomegalie, endocardită bacteriană infecțioasă, embolie sistemică paradoxală, hipertensiune pulmonară semnificativă, inversarea direcției șuntului, apariția cianozei (sindromul Eisenmenger). Pentru a preveni sau a minimaliza simptomele acestor complicații este recomandat a se urma recomandările medicului specialist.

Tratament – defect septal ventricular

Tratamentul unei astfel de malformații este predominant chirurgical, pentru a închide șuntul dintre ventriculi. Acesta este indicat când simptomele sunt prezente, când apar complicații sau când debitul de șunt devine hemodinamic (raportul între Qp:Qr este mai mare decât 1,5:1).

Tratamentele chirugicale includ: bandaj de arteră pulmonară, închidere cu petec din material sintetic, închidere directă prin sutură, corecția posibilelor leziuni cardiace. Bandajul de arteră pulmonară este o metodă care reduce debitul sanguin și presiunea sanguină în artera pulmonară.

În cazul unui șunt larg, înainte de operație se poate administra pacientului Digoxin.

Se poate folosi și o abordare nechirurgicală și anume: cateterismul cardiac. Prin cateterism cardiac se pot introduce unele dispozitive percutan, astfel încât să închidă orificiul dintre ventriculi. Acest lucru se realizează prin introducerea unui cateter într-un vas mare de sânge, care ajunge la inimă.

Recomandări medicale – defect septal ventricular

Se recomandă ca nou-născutul să fie consultat de medicul specialist pentru detectarea posibilelor anomalii. În cazul depistării defectului septal ventricular este important a se urma prescierea medicului. Dacă intervenția chirugicală este realizată, pacientul are un risc foarte scăzut de a dezvolta complicații, precum endocardita. Poate experimenta rar, unele modificări de rimt cardiac, ca urmare a slăbirii mușchiului cardiac. Acestea pot fi diminuate prin administrarea diureticelor (mențin tensiunea arterială în limite normale) și/sau alte medicamente care să îmbunătățească funția de pompă a inimii.

Dozarea efortului este recomandată în cazul în care pacientul prezintă hipertensiune pulmonară sau activitatea de pompă a inimii este diminuată.

Un defect septal ventricular minor nu necesită intervenție chirugicală. Cu toate acestea, este important a se efectua controale periodice la medicul cardiolog și a se respecta indicațiile acestuia. De asemenea, este important ca femeile care doresc a rămâne însărcinate să consulte cardiologul pentru a evalua riscurile cardiace ce pot apărea în cazul unei sarcini.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!