Cum se manifestă depresia și anxietatea in creierul uman?

Depresia și anxietatea sunt suferințe psihice asociate, de cele mai multe ori coexistând, ce disturbă liniștea si viața unei persoane.

Ce este depresia?

Depresia este o afecțiune medicală serioasă ce poate influența în mod negativ starea, gandirea și comportamentul unui om, determinând sentimente de tristețe asociate cu pierderea interesului față de multe activități care au fost odată plăcute. Din fericire se poate trata, însa poate conduce la o varietate de probleme emoționale și fizice care pot pune în dificultate abilitațile unei persoane.

Simptomele depresiei pot varia de la ușoare la severe și includ:

  • Modificări ale poftei de mâncare care duc la pierdere sau creștere în greutate.
  • Insomnia sau somn prelungit
  • Anxietate sau iritabilitate
  • Gânduri de moarte sau suicid si tentative de a le împlini
  • Pierderea energiei și oboseală marcată
  • Dificulltăți în concentrare

Simptomele trebuie să persiste cel puțin 2 săptămâni pentru a putea fi pus diagnosticul de depresia. De asemenea, există afecțiuni eg (glanda tiroidă,o tumoră pe creier sau deficiențe de vitamine) care sa mimeze simptomatologia depresiei, de aceea este important să se recurgă la toate investigațiile posibile.

Statistic vorbind, 1 din 15 adulți (6,7%) este afectat de depresie, iar 1 din 16 (16,6%) va experimenta la un moment dat depresia. Aceasta afecțiune poate apărea oricând, dar în medie, de la sfârșitul perioadei de adolescența către 25 de ani. Câteva studii au arătat că femeile sunt mai predispuse decât bărbații.

Ce este anxietatea socială?

Anxietatea sociala este o problemă de sănătate mentală cronică care presupune o teama si frică iraționale fată de situații si activitați in care individul crede ca este observat evaluat si/sau judecat de către alte persoane și că se va face de râs sau va fi umilit.

Semnele si simptomele emoționale si comportamentale includ:

  • Frica intensă de a fi în preajma unor persoane pe care nu le cunoști
  • Frica de a fi analizat si judecat
  • Îngrijorarea că te-ai putea face de râs sau umilit in public
  • Evitarea anumitor situații, din cauza fricii de a nu te face de rușine

Semnele si simptomele fizice includ:

  • Înroșirea feței
  • Transpirații excesive
  • Tremurături sau frisoane
  • Dificultatea în a vorbi însoțită de o voce tremurată
  • Palpitații
  • Senzația de gură uscată

Ce au în comun aceste afecțiuni?

Oamenii ce suferă de depresie și anxietate socială au ceva în comun, și anume, prezintă modificări structurale anormale în creierul lor ce pot fi observate cu ajutorul tehnicilor de imagistică.  Cercetăriile în domeniu vorbesc despre scăderea secreției de serotonina,noradrenalină si uneori de dopamină, iar RMN-ul funcțional poate arăta zonele disfuncționale.

Cercatatorii Dr. Youjin Zhao si coautorul Dr. Su Lui au reușit să descopere similarităti după ce au scanat cu ajutorul RMN-ului creierul a 37 de persoane ce sufereau de depresie, 24 de persoane cu anxietate sociala si 41 de persoane fără nicio afecțiune. S-au uitat după diferențe în substanța cenușie a creierului, focusându-se pe grosimea cortexului cerebral, un strat gros de țesut alcătuit din neuroni si care se ocupă de cea mai mare parte a prelucrării informațiilor creierului.

Studiile au descoperit că indivizii suferinzi de depresie și anxietate socială prezentau similarități si diferențe structurale în stratul gros din cortex. Unele modificări interesau grosimea țesutului neuronal, si altele subțierea acestuia. De exemplu, ambele afecțiuni medicale prezentau diferențe la nivelul rețelelor de ațentie dorsală si centrală în creierul uman în comparație cu normalitatea. Aceste două rețele cuprind regiuni ale creierului care ajută la stabilirea a ceea ce acordăm atenție și la concentrarea asupra bogăției de stimuli din jurul nostru.

O altă zonă a cortexului, cortexul insular, o regiune importantă pentru percepție și conștientizare de sine, părea, de asemenea, mai groasă atât în cazul pacienților cu depresie, cât și al pacienților cu anxietate sociala comparativ cu cei de control (sănătoși).

Ce reprezinta aceste rezultate?

Cercetătorii spun că nu este clar ce înseamnă constatările lor. De exemplu, o altă zonă a cortexului care pare a fi mai groasă la pacienții cu depresie și anxietate este cortexul cingular anterior, care este legat de emoție.

Este posibil, spune dr. Zhao, “că o grosime corticală mai mare poate reflecta un mecanism compensatoriu legat de inflamație sau de alte aspecte ale fiziopatologiei “. Dar ar putea exista un alt motiv, explică ea: „Grosimea anterioară a grosimii corticale cingulate ar putea fi rezultatul eforturilor de coping continuu și al încercărilor de reglementare a emoțiilor de către pacienții cu depresie și anxietate“. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că pacienții cu anxietate au avut diferențe structurale în circuitele lor de frică, si că pacienții cu depresie au avut diferențe în regiunea care continea reteaua de recunoaștere vizuală.

Modificările aduse rețelei de recunoaștere vizuală ar putea explica de ce persoanele cu depresie au uneori dificultăți în ceea ce privește atenția selectivă și memoria de lucru, spune dr. Zhao.

“Rețeaua de recunoaștere vizuală este implicată în procesarea emoțională a feței, care este crucială pentru funcționarea socială. Depresia a fost asociată cu modificări structurale în aceste regiuni, „dupa Prof. Paolo Fiorina.

Cercetătorii au observat că descoperirile lor oferă un punct de plecare pentru cercetări ulterioare, cu grupuri mai mari de pacienți si controale sănătoase, împreună cu analiza mecanismelor de învățare, pentru a afla mai multe despre modul în care RMN-ul ar putea ajuta pentru a diagnostica și stabili tratamente pentru depresie si anxietate socială.

 

Bibliografie

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/seasonal-affective-disorder/symptoms-causes/syc-20364651

https://www.medicalnewstoday.com/articles/320112.php

https://www.paxonline.ro/?q=ce_este_anxietate_sociala

Suntem pe social media

Like us!