Criza de astm bronsic
Copil in criza de astm bronsic

Criza de astm bronsic – simptome, tratament

Ce este criza de astm bronsic?

Criza de astm bronsic reprezintă o înrăutățire a simptomelor astmului bronșic cauzată de apariția  bronhospasmului (contracția mușchilor în jurul căilor aeriene). Astmul bronsic poate fi definit ca o obstrucție bronșică, mediată genetic și prezintă patru caracteristici importante:

  • Este generalizat: bronhoconstricția apare pe toate bronhiile;
  • Obstrucția e paroxistică: apare brusc, în plină stare de sănătate;
  • Obstrucția este reversibilă: criza dispare odată cu îndepartarea alergenului;
  • Este recurent: criza apare de fiecare dată în prezența alergenului.

În timpul crizei de astm bronsic, mucoasa care tapetează bronhiile se inflamează (lumenul bronhiei se îngustează) și cantitatea de mucus crește semnificativ, față de normal. Toți acești factori: bronhospasmul, inflamația și producerea de mucus în exces, determină apariția simptomelor din timpul crizei de astm bronșic.

Astmul bronșic poate  debuta la orice vârstă, mai frecvent în prima copilărie. Cel puțin 1 din 10 copii și 1 din 20 adulți suferă de astm. La copii, astmul poate să dispară în perioada pubertății. Criza de astm bronșic poate fi declanșată de anumiți factori, precum: efortul fizic, frigul, smogul și factorul psihic (de exemplu pacientul își poate induce criza de astm doar dacă se gândește la un eveniment traumatizant).

Cauze ale crizei de astm bronsic

În funcție de tipul de astm bronșic pe care îl are pacientul (extrinsec, intrinsec, mixt, idiosincrazic), criza de astm bronșic poate să apară:

·        La contactul cu alergeni ce se pot găsi în: praf, polen, mătreață, detergenți, parfumuri, pulberea de pe aripile anumitor insecte, mucegai, fum, blana/părul animalelor de casă, etc.

·        În contextul unor infecții virale;

·        În urma consumului anumitor medicamente: Aspirina, Beta-blocante (ex: Propranolol, Atenolol, Timolol) și alte antiinflamatoare nesteroidiene (ex: ibuprofen, diclofenac).

Ce simptome apar în criza de astm bronsic?

După cum am văzut mai sus în timpul crizei de astm bronșic aerul intră și iese cu dificultate din plămân datorită îngustării căilor aeriene cauzată de inflamație, bronhospasm și mucusul în exces. Simptomele și semnele care apar, de obicei, sunt:

  • Respirație dificilă (dispnee de tip expirator)
  • Respirație șuierătoare (wheezing)
  • Tuse care încetează abia la terminarea crizei
  • Expectorație: apare adesea după tuse
  • Tahipnee (crește frecvența respiratorie)
  • Tahicardie (crește frecvența cardiacă)
  • Tensiunea arterială are tendința de a crește
  • Presiune la nivelul pieptului
  • Dificultate în a vorbi
  • Sentiment de anxietate sau panică
  • Paloarea feței
  • Transpirație la nivel facial

Spre finalul crizei, dispneea începe să se amelioreze treptat, iar timp de câteva ore va persista expirul prelungit. Ulterior, începe să apară expectorația mucoasă care are aspect de ,,spută perlată”.

Unii pacienți cu astm bronșic pot să nu facă perioade îndelungate crize sau alte simptome specifice. Aceste perioade pot fi însă întrerupte de apariția unei crize, în cazul expunerii la anumiți factori declanșatori.

Ce atitudine trebuie luată în contextul crizei de astm bronșic?

Astmul bronșic poate fi controlat dacă pacientul cunoaște în primul rând semnele care preced o criză de astm. Astfel, debutul crizei poate surveni prin apariția unei  senzații de constricție toracică care poate fi însoțită de o tuse seacă, neproductivă. Pacientul trebuie să se ferească de factorii posibili cauzatori ai crizei și trebuie să urmeze indicațiile medicului. Pacienții necesită și vaccinare antigripală, întrucât infecțiile virale pot declanșa criza.

Tratamentul crizei de astm bronșic constă în:

-scoaterea pacientului din mediul respectiv (posibil alergen)

-medicație:

  •       Simpatomimetice inhalatorii cu acțiune scurtă ( în mai puțin de 5 minute)- bronhodilatatoare: Salbutamol
  •       Eufilin/ Miofilin- se administrează intravenos
  •       Corticoterapie inhalatorie: Beclometazona
  •       Oxigenoterapie

Se pot administra și glucocorticoizi pe cale parenterală în situațiile mai grave (starea  de rău astmatic-este o criză de astm bronșic cu obstrucție severă și de lungă durată, instalată brusc sau progresiv și care nu răspunde la medicația bronhodilatatoare obișnuită). Dintre aceștia se pot folosi: Hemisuccinat de hidrocortizon, Dexametazona, Metilprednisolon.

Există anumite preparate retard care se pot folosi pentru profilaxia crizei de astm bronșic:

  •       Seretide: conține Salmeterol (agonist beta 2-adrenergic) și Fluticasonă (glucocorticoid)
  •       Simbycort: conține Budesonid (glucocorticoid) și Formoterol (agonist beta 2-adrenergic)

Între crize pot fi recomandate de către medic:

  • Antagoniști de leucotriene: Montelukast, Zafirlukast
  • Eufilin/ Miofilin retard
  • Agenți stabilizatori ai mastocitelor: Cromoglicat de sodiu, Nedocromilul sodic
  • Anticolinergice: Bromura de ipratropiu

Formele inhalatorii de glucocorticoizi sunt indicate la pacienții care au o simptomatologie persistentă. Cei mai folosiți corticoizi sunt: Beclometazona,  Flunisolidul, Budesonidul, Fluticasona și Triamcinolonul.

Un plan tipic de tratament

O schemă de tratament comună pentru un pacient tipic cu astm moderat este:

–         Un spray inhalator profilactic (de obicei, corticosteroid) care se ia dimineața și seara înainte de culcare. Acesta previne apariția simptomelor în timpul zilei și a nopții.

–         Un spray inhalator suplimentar ar putea fi necesar atunci când simptomele reapar în cadrul unei răceli sau gripe.

–         Dacă efortul fizic sau sportul determină apariția crizei atunci o doză de spray inhalator se poate administra chiar înaintea efortului și poate preveni adesea simptomatologia.

–         Doza de spray inhalator profilactic poate fi crescută de către medic în perioadele unei răceli, gripe sau în perioada febrei fânului.

–         Unor pacienți le va fi necesară suplimentarea tratamentului cu bronhodilatatoare de lungă durată sau alte tablete dacă simptomele nu sunt controlate cu cele de mai sus.

Ce complicații pot să apară ?

Pacienții cu astm bronșic pot prezenta următoarele complicații:

–         Atelectazie (colabarea completă sau parțială a unui plămân sau lob pulmonar)

–         Pneumotorax (o colecție de aer în cavitatea toracică care determină colabarea plamânului)

–         Insuficiență respiratorie acută

–         Sincopă (o cădere bruscă într-o stare de inconștiență datorită unui flux de sânge scăzut la nivel cerebral)

–         Bronșită acută și emfizem

–         Pneumonii bacteriene

–         Fibroză pulmonară

Aspecte importante legate de astmul bronșic:

·        Este extrem de important ca pacientul să învețe cum să folosească spray-ul inhalator  corect. La unii pacienți simptomele persistă din simplul fapt că nu folosesc în mod corespunzător spray-ul inhalator, iar medicamentul nu ajunge așa cum trebuie în căile respiratorii.

·        Dacă simptomele nu sunt controlate pe deplin pacientul trebuie să meargă  la medic. De exemplu, dacă:

o   uneori te deranjează tusea în timpul nopții

o   nu poți face sport din cauza simptomelor

o   ai nevoie de un puf de spray inhalator suplimentar mai des ca de obicei.

O ajustare a dozelor și intervalelor de administrare recomandate de către medic pot controla aceste simptome.

·        Pacientul trebuie să meargă urgent la doctor dacă prezintă simptome severe care nu sunt ameliorate de spray-ul inhalator suplimentar. În mod particular, dacă prezintă dificultăți în timpul vorbirii și respirație greoaie. E posibil ca pacientul să necesite un tratament de urgență administrat în spital. O criză de astm severă poate fi amenințătoare de viață.

·        În fiecare toamnă se recomandă vaccinarea antigripală.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!