Consultaţia preconcepţională – aspecte pentru viitorii părinți

      Consultaţia preconcepţională are drept scop identificarea şi, pe cât posibil, îndepărtarea sau îmbunătăţirea factorilor de risc care ar influenţa negativ sănătatea gravidei şi a produsului de concepţie în cursul sarcinii, naşterii şi lehuziei.

      Pentru ca sarcina să decurgă în condiţii bune, se recomandă ca femeia care doreşte o sarcină să fie evaluată din punct de vedere medical înainte de concepţie. În cadrul acestei evaluări, se apreciază starea de sănătate a viitoarei gravide, istoricul medical, bolile de care suferă în prezent, starea psihică şi fizică, necesitatea administrării unor suplimente medicale, unele obiceiuri de viaţă dăunătoare (consum de tutun, alcool, droguri). În funcţie de rezultate, se va lua în considerare momentul cel mai favorabil în care femeia va putea concepe cu minimum de riscuri.

      Sarcina în care există condiţii patologice reale sau potenţiale care pot influenţa negativ prognosticul de evoluţie a sarcinii, prognosticul naşterii şi / sau lehuziei. Condiţiile negative poartă numele de factori de risc şi pot fi reprezentate de starea de sănătate a gravidei/ lehuzei, de patologia fătului, congenitală sau câştigată şi de factorii de mediu extern. Aceste condiţii patologice stau la baza morbidităţii şi mortalităţii materne, fetale şi neonatale, fiind legate direct sau indirect de starea de graviditate. Factorii de risc ai unei sarcini,ai naşterii şi ai lehuziei sunt legaţi de: starea de sănătate a gravidei / lehuzei, vârsta gravidei / lehuzei, factorii de mediu extern, produsul de concepţie.

      Mortalitatea perinatală este mortalitatea feto-neonatală care se datorează sarcinii cu risc şi se referă la cazurile care survin începând cu săptămâna a 22-a completă a sarcinii (156 zile) până la sfârşitul celei de-a 7-a zile de viaţă. Limita viabilităţii este discutabilă, dar vârsta de la care nou-născutul este considerat viabil este 24 de săptămâni complete. Mortalitatea maternă este definită ca ,,moartea unei femei gravide sau în primele 42 de zile după terminarea sarcinii, indiferent de vârsta sarcinii şi de sediul acesteia, din orice cauză în legătură cu sarcina sau agravată de sarcină sau cu îngrijirile acordate dar nu din cauze accidentale sau incidentale’’.

      În România, consultaţia preconcepţională nu se organizează sistematic, dar se poate efectua cu ocazia altor consultaţii la femeia la vârstă fertilă. Femeile care trebuie, în mod special, să beneficieze de această consultaţie preconcepţională sunt incluse în următoarele categorii:
  • femeile cu antecedente obstetricale patologice – avorturi, moartea in utero a produsului de concepţie, moartea intrapartum sau în post-partum a produsului de concepţie, anomalii congenitale ale fătului / nou-născutului;
  • cuplul cu risc de anomalii genetice – un copil cu asemenea anomalii în antecedentele personale sau în antecedentele familiale (mucoviscidoză, retard mintal, afecţiuni congenitale neurologice, sindrom Down);
  • femeile care suferă de afecţiuni cronice: diabet zaharat, boli cardiovasculare, hepatite, epilepsie, afecţiuni tiroidiene, etc;
  • grupuri etnice particulare – cu risc de talasemie, siclemie (anemie falciformă);
  • factori de risc generali – femei cu vârsta peste 35 de ani, femei care primesc medicaţie contraindicată în sarcină (antiepileptice, neuroleptice), supraponderalele / obezele, lucrul în mediu toxic sau cu risc teratogen (îngrăşăminte chimice, lacuri şi vopsele, detergenţi toxici, produse petroliere / diluanţi), risc de contaminare infecţioasă.
a) Anamneza

      În cadrul consultaţiei preconcepţionale, se precizează antecedentele personale patologice ale viitoarei mămici şi antecedentele heredo-colaterale, condițiile de viață și de muncă, precum și medicația administrată anterior internării (dacă aceasta există).

b) Examenul ginecologic

      Următoarea etapă este un examen ginecologic complet, în cadrul căruia se recoltează testul Babeş-Papanicolau şi se efectuează colposcopia. Examinarea colului este completă dacă se face testarea pentru HPV – ADN screening cu identificarea tulpinilor cu risc crescut.

c) Indicaţii referitor la stilul de viaţă

      Pacientei i se vor da indicaţii referitor la stilul de viaţă – alimentaţie, exercițiu fizic, oprirea fumatului, consum minim de alcool, evitarea drogurilor, atenţie la consumul de medicamente şi la investigaţiile radiologie efectuate în a doua jumătate a ciclului menstrual, suplimentul cu acid folic cu cel puţin o lună înainte de concepţie – 400 μg/zi, dacă nu există factori de risc, situaţie în care se creşte doza de acid folic la 1 mg/zi (dacă există antecedente de făt cu spina bifida, anencefalie – se indică o doză zilnică de 10 ori mai mare).

d) Verificarea statusului serologic

      Verificarea statusului serologic se referă la reacţia TPHA pentru sifilisul primar, VDRL pentru screening / sifilisul tardiv / congenital sau monitorizarea rezultatelor tratamentului; anticorpii antitoxoplasma Ig M şi Ig G, anticorpii antirubeola (dacă femeia nu a fost imunizată în copilărie), antigenul HbS (pentru hepatita B), anticorpii anti-VHC (pentru hepatita C), testul de screening HIV, anticorpii anti-citomegalovirus (CMV).

e) Testarea hematologică

      Dacă grupa de sânge şi Rh-ul nu sunt cunoscute, se determină înainte de concepţie prin testul Coombs indirect pentru depistarea anticorpilor anti-Rh. Dacă femeia are grupa de sânge OI şi partenerul / soţul AII, există riscul ca viitorul copil să sufere consecinţele unei incompatibilităţi de grup între mamă şi nou-născut.

      Cu ocazia discuţiei asupra antecedentelor personale obstetricale şi a celor heredo-colaterale, se depistează factorii de risc pentru trombofilie şi se indică realizarea profilului trombofilic.

 

      Se va analiza întreaga documentaţie a femeii asupra antecedentelor personale patologice şi a celor obstetricale, realizându-se un prognostic al eventualelor afecţiuni în cursul sarcinii şi influenţa acestora asupra sarcinii, naşterii şi lehuziei.
  • Prognosticul de evoluţie a sarcinii este rezultatul evaluării tuturor factorilor de risc; se referă la condiţiile în care sarcina poate să ajungă în condiţii bune la termen. Prognosticul de evoluţie a sarcinii se face pe tot parcursul sarcinii, cu ocazia consultaţiilor prenatale.
  • Prognosticul de naştere evaluează factorii materni şi fetali în scopul alegerii căii de naştere celei mai favorabile atât mamei cât şi fătului şi se face după 32 de săptămâni.
  • Prognosticul de lehuzie se referă la starea de sănătate a mamei în perioada primelor 6 săptămâni după naştere şi evaluează factorii materni, factorii care ţin de naştere şi factorii de mediu extern. Prognosticul de lehuzie se face înainte de naştere şi se completează cu elementele noi legate de naştere.
      Dacă se descoperă aspecte patologice necunoscute anterior, se îndrumă femeia la consult interdisciplinar (cardiologic, gastroenterologic, hematologic, etc). Aceeaşi conduită se adoptă dacă există o patologie preexistentă cu potenţial teratogen sau care poate influenţa sarcina, respectiv sarcina poate agrava boala preexistentă.
       În concluzia consultaţiei preconcepţionale, se apreciază dacă femeia poate ramâne gravidă, când poate concepe fără riscuri sau cu risc minim şi se indică unele măsuri particulare- schimbarea locului de muncă, oprirea unor tratamente teratogene, tratarea unor infecţii, consultaţii interdisciplinare, investigaţii serologice şi profilaxia defectelor de tub neural cu acid folic.

 

Suntem pe social media

Like us!