Conjunctivita simptome
Conjunctivita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oculare netraumatice.

Conjunctivita – simptome și tratament

Conjunctivita reprezintă inflamația membranei conjunctive care acoperă fața posterioară a pleoapelor și fața anterioară a sclerei până la limbul sclero-cornean. Funcția esențială a conjunctivei este de protecție și umidificare a ochiului. Fiind o membrană mucoasă, diferiți agenți pot adera la conjunctivă, copleșind astfel mecanismele normale de apărare și producând simptome clinice de roșeață, modificare de secreții, iritație și, eventual, fotofobie, caracteristice conjunctivitei. Conjunctivita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oculare netraumatice.

Conjunctivita – Cauze

Conjunctivita poate fi de natură:

1.      infecțioasă

  • Bacteriană– Conjunctivite simple determinate de: Staphylococcus epidermidis, Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae și Moraxella lacunata. Forme particulare de Conjunctivită bacteriană cauzate de: bacilul Weeks (conjunctivită mucopurulentă epidemică acută), Neisseria gonorrhoeae ( conjunctivită gonococică), Chlamidia trahomatis.
  • Virală– adenovirusuri, poxvirusuri, virusul rubeolei, virusul rujeolei, virusul herpetic, virusul gripal.
  • Fungică– cauzată de Candida albicans.

2.      ocupațională– se asociază anumitor activități ale individului;

3.      alergică– cauzată de praf, polen, iarbă, lână, peri de animale, alergii la diferite substanțe din compoziția lentilelor de contact.

4.      iritativă– poate fi de cauză iatrogenă sau de cauze variate.

De cele mai multe ori cauzele Conjunctivitei sunt benigne, manifestându-se ca un proces auto-limitat. Totuși, în funcție de starea imunitară a pacientului și de etiologie, conjunctivita poate progresa către infecții din ce în ce mai severe și care pun în pericol vederea. Studii au dovedit faptul că, Conjunctivita virală apare mai frecvent vara, iar Conjunctivita bacteriană apare mai des în timpul iernii și primăverii.

Conjunctivita – semne si simptome

Simptomele generale ale conjunctivitei: senzație de arsură, de corp străin, de nisip în ochi, prurit înțepături și fotofobie (dacă este interesată și corneea).

Semnele generale sunt:

  •  modificări de culoare– sunt cauzate de hiperemia vaselor conjunctivei, în unele cazuri și de hemoragiile subconjunctive.
  •  edemul conjunctivei bulbare;
  • modificări de secreție: seroasă (in inflamații virale sau toxice), mucoasă (în conjunctivita primăvăratică), mucopurulentă și purulentă (conjunctivita acută bacteriană) și modificări de secreție însoțite de membrane ( bacilul difteric, pseudopemfigusul ocular, după arsuri chimice) sau false membrane ( infecții adenovirale severe, conjunctivita gonococică sau autoimună).
  • modificări de relief: sunt reprezentate prin hipertrofia papilelor conjunctivale, foliculi, flictene și ulcerații).
  • adenopatia pre-auriculară: apare în conjunctivitele virale, foliculare acute și uneori în cele de cauză bacteriană. Se identifică prezența unor ganglioni limfatici moi, nedureroși la palpare.

Conjunctivita bacteriană

Conjunctivita bacteriană acută simplă este cauzată în principal de Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae și Haemophilus influenzae. Alți agenți patogeni responsabili de boala acută sunt Pseudomonas aeruginosa, Moraxella lacunata, Streptococcus viridans și Proteus mirabilis. Aceste microorganisme pot fi răspândite prin contactul mâinilor cu ochii sau prin colonizarea țesuturilor mucoase adiacente, cum ar fi de la mucoasa nazală sau de la sinusuri. Afectarea este frecvent bilaterală. Deși debutul poate fi unilateral, în interval de o zi afecțiunea interesează și celălalt ochi.

Manifestările clinice ale conjunctivitei bacteriene acute sunt

  • Congestie conjunctivală;
  • Senzație de corp străin la nivel ocular;
  • Senzație de arsură;
  • Dureri la mișcarea globilor oculari;
  • Fotofobia poate apărea în caz de epiteliopatie punctată severă sau infiltrate corneene periferice;
  • Pleoape edemațiate – care se deschid greu din cauza acumulării de secreții purulente in timpul nopții;
  • Fenomene hemoragice, infiltrate limbice inferioare și afectarea corneei pot apărea în Conjunctivita produsă de Haemophilus influenzae;
  •  Blefarită la nivelul unghiului extern al ochiului în infecția cu Moraxella lacunata;
  • Secreție purulentă sau mucopurulentă, însoțită de false membrane în Conjunctivita determinată de stafilococi sau streptococi;
  • Funcția vizuală este normală în lipsa afectării corneei.

Forme particulare de Conjunctivită bacteriană

Conjunctivita hiperacută se datorează în principal diplococului Neisseria gonorrhoeae. Neisseria gonorrhoeae este o bacterie ce colonizează tractul genito-urinar, iar în unele cazuri poate determina și conjunctivită purulentă. Manifestările clinice ale acestei afecțiuni sunt inflamație conjunctivală acută, edem palpebral, secreție purulentă abundentă și afectarea corneei. Conjunctivita gonococică poate apărea la adult, secundar infecției cu transmitere sexuală sau la nou-născuții ai căror mame au infecție de tract genito-urinar cu Neisseria gonorrhoeae.

Neisseria meningitidis este, de asemenea, inclusă în diagnosticul diferențial și este importantă de luat în considerare, deoarece poate duce la infecții potențial letale meningeale sau sistemice.

Conjunctivitele acute cu Chlamidia trahomatis serotipurile A-C produc trahomul, iar serotipurile D-K produc conjunctivita cu incluzii a nou-născutului și conjunctivita cu incluzii a copilului și adultului.

Trahomul este un tip de keratoconjunctivită cronică specifică care, de cele mai multe ori, este datorată lipsei de igienă si educație sanitară. Este mai frecventă în Africa și Asia, având o răspândire endemică. Evoluează în 4 faze:

  • Trahom de debut;
  • Trahom în perioada de stare;
  • Trahom pericicatriceal;
  • Trahom cicatriceal.

Semnele clinice specifice sunt în număr de 5:

  1. inflamație conjunctivală foliculară;
  2. inflamație conjunctivală difuză;
  3. cicatrici conjunctivale tarsale;
  4. trichiazis;
  5. opacități corneene.

Conjunctivita cu incluzii a copilului și adultului apare la cei care practică înotul în bazine inadecvat dezinfectate și prin transmitere sexuală. Pe lângă semnele conjunctivitei simple, în această situație se adaugă apariția foliculilor în șiraguri la nivelul conjunctivei tarsale inferioare, a fundului de sac conjunctival și adenopatia pre-auriculară.

Conjunctivitele virale

Conjunctivita virală este extrem de contagioasă, de obicei timp de 10-12 zile de la debut, atâta timp cât ochii sunt roșii. Transmiterea poate să apară prin inocularea accidentală a particulelor virale de pe mâinile pacientului, prin contactul cu picăturile de salivă și secrețiile nazale provenite din căile respiratorii superioare sau prin intermediul piscinelor contaminate. Conjunctivita virală poate, de asemenea, să însoțească infecțiile virale comune ale căilor respiratorii superioare, cum ar fi rujeola, gripa sau răceala comună. În conjunctivita virală se produce, de obicei, o secreție apoasă. După primele 3-5 zile simptomele încep să se amelioreze, iar infecția, de obicei, se rezolvă spontan în decurs de 2-4 săptămâni.

Conjunctivitele herpetice– etiologia este confirmată prin apariția keratitei sau a veziculelor palpebrale.

Conjunctivita varicelo-zosteriană– apare în zona zoster oftalmică, conjunctivita este papilară, însă pot apărea și foliculi, pseudomembrane și vezicule tranzitorii.

Conjunctivitele adenovirale, tabloul clinic se poate manifesta prin :

  • Conjunctivită foliculară acută;
  • Febră adeno-faringo-conjunctivală- este asociată cu semne faringiene: catar, edem și eritem;
  • Keratoconjunctivită epidemică.

Conjunctivitele fungice

Cel mai frecvent Candida albicans este responsabilă de conjunctivita fungică. Acest tip de conjunctivită este rară și se manifestă prin apariția unei plăci de culoare albă depusă pe membrana conjunctivă. La pacienții cu un sistem imun compromis (diabet, HIV), se manifestă ca o conjunctivită ulcerativă sau granulomatoasă.

Conjunctivitele alergice

Conjunctivita alergică sezonieră este frecventă, apare ca o reacție la alergenii din aer. Pacienții care suferă de rinită alergică sau astm bronșic dezvoltă și conjunctivită alergică. Alături de semnele și simptomele generale ale conjunctivitei apare și pruritul intens, care este specific.

Conjunctivita papilară gigantă este întâlnită la cei care poartă lentile de contact și este dată de o reacție de sensibilizare la substanțele din compoziția acestora. Clinic, apar papile gigante și mucus în exces la nivelul conjunctivei tarsale.

Un alt tip de conjunctivită alergică este conjunctivita atopică, care afectează bărbații tineri cu dermatite atopice. În acest tip de conjunctivită este afectată corneea prin opacifiere și neo-vascularizație periferică, nu este obișnuită exacerbarea sezonieră.

Conjunctivitele alergice nu sunt contagioase.

Conjunctivitele ocupaționale

Aceste conjunctivite sunt asociate anumitor factori de mediu, obiceiurilor sau activităților pacientului. Sunt incriminate alimentația, utilizarea cosmeticelor, medicamentelor, deținerea de animale de companie sau de laborator. Tot în această categorie încadrăm termenii de ”office eye syndrom” ( sunt afectate persoanele care iși desfășoară activitatea în clădiri aerisite doar prin sisteme artificiale de ventilație)  și ”computer vision syndrom”(apare la indivizii care petrec mult timp în fața monitoarelor).

Conjunctivitele iritative

Pot fi și de cauză iatrogenă, datorate colirurilor și pomezilor ce conțin mitotice, vasoconstrictoare, antivirale, antibiotice ce pot produce o conjunctivită foliculară toxică. Agenții fizici și chimici, precum fumul, vântul, gazele, razele UV, acizii, bazele, căldura, frigul, lumina artificială, fixativul, săpunul, rimelul, deodorantele, tutunul pot produce conjunctivită.

Conjunctivitele cronice

Conjunctivita cronică este un tip de conjunctivită persistentă. Perioadele de remisiune alternează cu cele de exacerbare, secreție redusă și sindrom iritativ. Pacienții cu boli cronice, debilitați sau spitalizați pot deveni colonizați cu bacterii comune, care pe fondului unui sistem imun compromis produc conjunctivită cronică. Staphylococcus aureus și Moraxella lacunata pot induce, de asemenea, conjunctivită cronică asociată cu blefarită cronică și keratită punctată superficială. Traumatismele minore, acneea rozacee, cosmeticele, agenții fizici sau chimici iritanți pot determina conjunctivită cronică.

Diagnosticul Conjunctivitei

Investigațiile de laborator nu sunt uneori necesare pentru diagnosticul conjunctivitei, semnele clinice fiind sugestive. Alte ori investigațiile de laborator sunt inutile, deoarece pacienții se prezintă la medicul oftalmolog după ce și-au administrat deja diferite coliruri sau unguente. Este important să se preleve probe înaintea administrării oricărei medicații oftalmologice pentru a obține un rezultat concludent.

Se prelevă probe pentru culturi dacă simptomele și semnele clinice sunt sugestive pentru conjunctivită bacteriană, dar nu există răspuns la antibioterapie. În cazurile de conjunctivită epidemică, se pot preleva probe pentru culturi virale.

Dacă vorbim despre conjunctivite alergice se poate utiliza un test de identificare a alergenului. De asemenea, se poate recurge și la biopsie conjunctivală dacă se suspicionează o displazie sau o boală granulomatoasă (sarcoidoză).

Conjunctivita – Tratament

Tratamentul conjunctivitei diferă în funcție de etiologia acesteia. Se pot recomanda unele măsuri nespecifice de igienă adecvată. Pentru reducerea durerii se pot utiliza comprese reci, umede (pentru conjunctivitele de etiologie virală) sau calde (în conjunctivitele bacteriene) aplicate la nivelul ochilor pentru perioade scurte de timp în timpul zilei. Utilizare de prosoape curate de fiecare dată pentru a împiedica răspândirea infecției. Curățarea ochilor pentru îndepărtarea secrețiilor, a membranelor sau a falselor membrane, ștergând din interior spre exterior ochiul.

Conjunctivita bacteriană

Tratamentul nespecific constă în igienă locală, îndepărtarea secrețiilor și a membranelor. Tratamentul specific constă în instilarea de coliruri de 4-6 ori pe zi, timp de 1-2 săptămâni sau până la rezoluția afecțiunii. Colirurile conțin antibiotice: Fluorochinolone de generația a treia și a patra, antibiotice cu spectru larg, acid Fusidic.

Conjunctivitele gonococice sunt tratate prin irigare permanentă a ochiului, antibioterapie sistemică cu Penicilină, Cefotaxime, Ceftriaxone si local prin instilații de coliruri cu antibiotice.

Conjunctivitele produse de Chlamidii- Copiii sub 7 ani sunt tratați cu eritromicină administrată sistemic timp de 14 zile, iar adulții pot fi tratați cu Azitromicina, Tetraciclină sau Eritromicină timp de 2-3 săptămâni.

Conjunctivita virală

Acest tip de conjunctivită se vindecă de obicei spontan și frecvent are nevoie doar de tratament nespecific de ameliorare a simptomelor pacientului. Sunt recomandate topice antivirale ( Iododezoxiuridină, Acicloguanozină) în caz de conjunctivită herpetică sau varicelo-zosteriană asociată cu leziuni cutanate.

Nespecific:

  • Comprese reci pentru combaterea edemului pleoapei;
  •  Igienă locală adecvată, izolarea pacientului;
  •  Picături cu vasoconstrictoare, antihistaminice, lacrimi artificiale pentru a se remite roșeața, usturimile, pruritul;
  • Steroizi aplicați topic dacă sunt prezente infiltratele sub-epiteliale și s-a exclus etiologia herpetică și varicelo-zosteriană.

Tratamentul Conjunctivitelor alergice constă în turnare de apă rece pe față cu capul înclinat în jos, pentru a se produce vasoconstricție capilară și administrare de lacrimi artificiale pentru a reduce disconfortul în cazurile ușoare. În cazuri mai severe, pot fi prescrise medicamente antihistaminice (Levocabastine), Cromoglicat de Sodiu, picături de steroizi topici (Dexametazone).

În cazul Conjunctivitelor iatrogene se recomandă stoparea medicației, simptomele dispărând progresiv în decursul câtorva săptămâni sau luni. Conjunctivitele iritative sunt tratate prin îndepărtarea agentului iritant, irigare abundentă a conjunctivei și îndepărtarea substanțelor solide.

Tratamentul indicat pentru conjunctivitele fungice este cu soluții antiseptice, apoi colir cu antifungic (Diflucan 2% preparat în farmacie) sau în funcție de rezultatul antifungigramei.

Conjunctivita cronică– sunt indicate identificarea cauzei și tratamentul etiologic al acesteia. Deseori este tratată simptomatic și suportiv prin vasoconstrictoare și lacrimi artificiale.

Conjunctivita – Prevenție

Prevenirea transmiterii conjunctivitei este importantă. Pacientul trebuie:

  •   să își spele bine mâinile și să evite contactul mâinilor cu ochiul infectat și ochiul controlateral;
  •   să evite utilizarea în comun a prosoapelor, lenjeriei și cosmeticelor;
  •   să evite locurile publice (școala sau serviciul);
  •   cei care poartă lentile de contact trebuie instruiți să întrerupă utilizarea lentilelor până când semnele și simptomele sunt eradicate;
  •  să arunce machiajul folosit pe perioada infecției;
  • să se  spele pe mâini înainte și după aplicarea picăturilor de ochi sau a unguentului.

Vaccinarea împotriva Adenovirusurilor, Haemophilus influenzae, Pneumococcus și Neisseria meningitidis este de asemenea eficientă.

Recomandări:

  1.   Nu împărțiți niciodată obiectele personale, cum ar fi prosoapele sau batistele;
  2.   Acoperiți nasul și gura atunci când tușiți sau strănutați și evitați apoi frecarea sau atingerea ochilor;
  3.  Niciodată nu împrumutați lentilele de contact colorate sau de vedere altcuiva;
  4.  Spălați-vă frecvent mâinile, mai ales când petreceți timp la școală sau în alte locuri publice.
  5.  Cumpărați-vă o soluție antiseptică pentru mâini pe care să o aveți la îndemână și utilizați-o frecvent;
  6.  Curățați frecvent suprafețele, cum ar fi blaturile de bucătărie, chiuvetele de baie, mânerele robinetului și telefoanele cu un detergent dezinfectant adecvat;
  7.  Dacă știți că suferiți de alergii sezoniere, adresați-vă medicului dumneavoastră pentru a vă informa cu privire la conduita exacerbărilor;
  8.  Dacă purtați lentile de contact, asigurați-vă că urmați instrucțiunile medicului dumneavoastră pentru îngrijirea și înlocuirea lentilelor. Folosiți corect soluțiile pentru lentilele de contact, utilizați lentile de contact zilnice de unică folosință sau purtați ochelari;
  9.  Când înotați, purtați ochelari de protecție pentru a vă proteja de bacterii și alte microorganisme din apă care pot provoca conjunctivită;
  10.  Înainte de a face baie sau de a înota îndepărtați lentilele de contact pentru a evita captarea bacteriilor între ochi și lentile.

Comentarii

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!