clostridium botulinum si toxina botulinica
Toxina botulinică produsă de bacterie este considerată a fi cea mai puternică cunoscută până în ziua de azi. Aceasta acţionează asupra sistemului nervos, mai exact inhibă eliberarea acetilcolinei in fanta sinaptică.

Clostridium botulinum (Botulismul)

Clostridium botulinum  este o bacterie responsabilă de producerea unei neurotoxine, toxina botulinică, cunoscută şi sub denumirea de Botox. Din punct de vedere morfologic, Clostridium botulinum este un bacil cu capete rotunjite şi prezintă formă sporulată. De asemenea, este o bacterie este gram pozitivă, anaerobă şi mobilă. Clostridium botulinum nu este afectată de sucul gastric, însă prezintă termolabilitate,  formele sporulate fiind distruse la expunere indelungată la 100 de grade Celsius.

Toxina botulinică produsă de bacterie este considerată a fi cea mai puternică cunoscută până în ziua de azi. Aceasta acţionează asupra sistemului nervos, mai exact inhibă eliberarea acetilcolinei in fanta sinaptică. Astfel se pertubă transmiterea impulsului  către muşchi, consecinţa fiind paralizia musculară.  Ca urmare a infectării cu Clostridium botulinum se produce boala numită botulism, cu consecinţe severe asupra organismului uman.

Principalele afecţiuni  şi manifestăti clinice produse de Clostridium botulinum

Bacteria  pătrunde în organism pe calea alimentelor ce sunt păstrate în condiţii de anaerobioză şi care nu au fost prelucrate termic corespunzător, de exemplu conservele de legume, fructe sau peşte.  Lipsa oxigenului reprezintă o condiţie obligatorie pentru existenţa  şi înmulţirea bacilului. Mici cantităţi de oxigen pot fi acceptate datorită existenţei în organism a unei enzime antioxidante, superoxid dismutaza. De asemenea, o persoană se poate infecta dacă prezintă o plagă ce intră în contact cu bacteria din pământ sau praf.

Clostridium botulinum  sintetizează 8 diferite tipuri de neurotoxine, dintre care trei au acţiune asupra organismului uman: A, B şi E.

Odată intrată, ea reuşeşte să treacă de bariera sucului gastric, trece în intestin şi de acolo va fi absorbită în sânge unde va ajunge să afecteze sistemul nervos. Astfel se instalează paralizia musculară în diferite regiuni, până când se ajunge la muşchii respiratori, cu consecinţe letale.

Sunt identificate trei tipuri majore de botulism care diferă prin modul de contaminare. Acestea sunt: toxiinfecţia alimentară botulinică (botulism clasic), botulismul de plagă şi botulismul sugarului.

Botulismul clasic  este cel transmis prin ingerarea alimentelor contaminate. Perioada de incubaţie diferă de la câteva ore la mai mult de o săptămână. Primele simptome sunt reprezentate de dureri în regiunea abdominală, alături de vărsături şi greaţă. Afectarea neuromusculară se manifestă prin alterarea funcţiei unor muşchi ce îndeplinesc roluri esenţiale pentru supravieţuirea organismului. Vederea este afectată din cauza dificultăţilor de acomodare a cristalinului, dispariţia reflexului pupilar şi căderea pleoapelor. Disfagia şi disfonia sunt consecinţele extinderii paraliziei până la nivelul muşchiilor faringelui şi laringelui. Expresia facială este afectată de nefuncţionarea muşchiilor feţei, aceasta devenind flască.  Severitatea simptomelor creşte pe măsură ce paralizia ajunge la muşchii respiratori, riscând să se producă insuficienţă respiratorie.

Botulismul de plaga apare atunci când pe o plagă ajunge pământ care conţine bacteria. Aceasta va fi incubată de la 4 zile la două săptămâni. Exceptând simptomele întâlnite la tractul digestiv, tabloul clinic al botulismului de plaga se aseamănă cu cel al botulismului clasic.

Botulismul sugarului apare prin înmulţirea la nivel intestinal a bacteriei, care îi oferă un mediu adecvat colonizării. Simptomele includ constipaţie, oboseală, dificultăţi la înghiţire, ţipăt redus şi restul simptomelor ce se datorează afectării neuromusculare produse de toxină. Această formă de botulism se poate manifesta şi la adult, dacă acesta prezintă anomalii la nivelul intestinului care sa ofere aceleaşi condiţii favorabile pentru multiplicare.

Diagnostic

Tabloul clinic prezintă pe lângă simptomele caracteristice afectării neuromusculare, detalii semnificative precum temperatura, pulsul şi tensiunea arterială relativ normale. Acestea ajută la realizarea unui diagnostic diferenţial corect, prin exculderea altor maladii cu simptomatologie asemănătoare, precum miastenia gravis sau sindromul Guillain-Barre.  Pe lângă analiza simptomelor se vor efectua teste de laborator care diferă în funcţie de tipul de botulism suspectat.

Pentru botulismul alimentar se vor izola germeni din alimentele ce au posibilitate mare să fie contaminate sau din produse ale oranismului unde se poate găsi bacteria (suc gastric, vărsături). Pentru botulismul de plagă se iau mostre din substanţele existente pe plagă, pentru a confirma diagnosticul. În cazul botulismului la sugar (sau a formei asemănătoare manifestată la adult) se vor prelua probe din materiile fecale.

Tratament

Dacă  un pacient este suspectat că ar avea botulism pe baza semnelor clinice, este obligatoriu anunţarea acestui fapt şi spitalizarea acestuia, indiferent dacă este confirmat prin analizele de laborator sau nu.

Tratamentul va fi acordat în cadrul terapiei intensive, folosindu-se o antitoxină polivalentă (A,B şi E) şi antibiotice.  Întrucât cele mai periculoase simptome pot veni de la nivelul afectării sistemului respirator, bolnavii sever afectaţi vor necesita ventilaţie artificială pentru a menţine funcţiile vitale.

La pacienţii sugari nu este recomandată administrarea serului antibotulinic. În schimb, aceştia pot fi trataţi cu o imunoglobulină botulinică sau cu antibiotice.

Epidemiologie

Consumarea conservelor ce conţin alimente necorespunzător prelucrate precum peştele sau legumele reprezintă o modalitate de transmitere a acestei bacterii.  De asemenea, prezenţa unei răni deschise ce este expusă în zone favorabile pentru dezvoltarea bacteriei (pământ, praf) reprezintă cealaltă modalitate. Boala nu se transmite de la o persoană la alta prin simpla interacţiune cu aceasta, doar prin intermediul celor două căi.

Profilaxie

Metodele de prevenţie  a botulismului includ prepararea adecvată a alimentelor care sunt conservate  şi consumarea acestora în intervalul termenului de valabilitate.

Pentru sugari este recomandat ca aceştia să nu consume deloc miere de albine sau sirop de porumb. În aceste alimente există riscul de existenţă ai sporilor bacteriei.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!