Cervicita - inflamatia colului uterin
Cervicita este o inflamație a colului uterin de cauză infecţioasă sau non-infecţioasă. În cervicită se pot prezenta: secreţia vaginală, sângerările vaginale, eritemul cervical și friabilitatea. Cervicita acută este de obicei cauzată de o infecție. Cea cronică este, de obicei, de cauză non-infecţioasă. Cervicita poate evolua spre boala inflamatorie pelvină (BIP).

Cervicita – inflamaţia colului uterin

Generalităţi

Cervicita este o inflamație a colului uterin de cauză infecţioasă sau non-infecţioasă. În cervicită se pot prezenta: secreţia vaginală, sângerările vaginale, eritemul cervical și friabilitatea. Cervicita acută este de obicei cauzată de o infecție. Cea cronică este, de obicei, de cauză non-infecţioasă. Cervicita poate evolua spre boala inflamatorie pelvină (BIP).

Cauze

Cervicita infecțioasă

Etiologiile infecțioase ale cervicitei, toate fiind infecții cu transmitere sexuală (ITS), sunt mult mai frecvente decât cauzele non-infecțioase.

·         Gonoreea

·         Chlamydia

·         Herpes genital

·         Trichomoniaza

·         Mycoplasma și Ureaplasma

Alte cauze ale inflamației pot include:

·         Alergii la substanțe chimice aflate în spermicide, in geluri intime sau la prezervative

·         Iritarea sau rănirea cauzată de tampoane sau de dispozitivele intrauterine

·         Dezechilibrul bacterian

·         Dezechilibrul hormonal

·         Cancerul sau tratamentul pentru cancer

·         Inflamația sistemică – de exemplu, sindromul Behçet

Semne si simptome

Cel mai frecvent semn al cervicitei este scurgerea vaginală, care este adesea mai abundentă după menstruație. Alte semne de cervicită includ:

·         Sângerarea vaginală

·         Durerea în timpul actului sexual.

·         Sângerarea  după actul sexual sau între perioadele menstruale

·         O senzație de arsură în timpul urinării

·         Dureri in regiunea  lombară sau dureri abdominale, uneori resimțite numai în timpul actului sexual

Cazurile severe de cervicită pot provoca scurgeri vaginale abundente, purulente, cu un miros neplăcut, însoțite de mâncărime vaginală intensă şi dureri abdominale. Dacă infecția se extinde la alte organe, pot apărea febră, greață și dureri abdominale.

Factorii de risc pentru cervicită

Există un risc mai mare de cervicită dacă:

·         Pacienta a avut relații sexuale recente fără prezervativ

·         Recent, pacienta  a avut mai mulți parteneri sexuali

·         Pacienta a mai avut cervicită în trecut

Diagnosticarea cervicitei

Dacă medicul suspectează diagnosticul de cervicită, acesta va efectua  un examen pelvin. De asemenea, medicul va pune  întrebări despre istoricul sexual. Medicul va dori să știe:

·         Numărul de parteneri  din ultimele 60 de zile.

·         Daca actul sexual a fost protejat sau neprotejat

·         Tipul de contracepție folosit

Examenul pelvin

Un instrument numit specul va fi introdus în vagin, permițând astfel o inspecție a colului uterin și a pereților vaginali. În cervicită pot apărea: inflamaţie, iritație, secreţii anormale sau răni.

Medicul va recolta probe pentru testul Papanicolau. De asemenea,  va recolta probe pentru Gonoree și Chlamydia. El va mai recolta secreţie vaginală pentru examenul microscopic, pentru a exclude alte infecții. Testul Papanicolau este folosit pentru a exclude modificările precanceroase sau maligne ale colului uterin.

Organele pelvine vor fi apoi evaluate manual cu ambele mâini. Doctorul va introduce două degete ale mâinii în vagin, cu degetele celeilalte mâini apăsând pe peretele abdominal. Această procedură permite medicului să determine dimensiunea și localizarea uterului și a colului uterin. Această parte a examenului crează presiune în abdomenul inferior și în zona pelvină. Dacă pacienta prezintă durere sau sensibilitate, trebuie să anunţe medicul.

Colposcopia este o procedură care utilizează un instrument binocular pentru a obține o imagine mărită a suprafeței colului uterin.

Cervicita este diagnosticată dacă femeile au exsudat de col uterin (purulent sau mucopurulent) sau friabilitatea cervicală. Simptomele care sugerează o cauză specifică sau alte tulburări sunt:

·         Febră: Boală inflamatorie pelvină (BIP) sau infecţie cu  HSV (virusul Herpes Simplex)

·         Sensibilitate la mișcarea cervicală: Boală inflamatorie pelvină (BIP)

·         Vezicule, dureri vulvare sau vaginale și / sau ulcerații: infecție cu HSV

Tratament

Tratamentul se bazează pe tipul de infecție care a condus la apariţia cervicitei. Dacă există factori de risc pentru o infecție cu transmitere sexuală,  se poate începe  tratamentul cu antibiotice.

Gonoreea este de obicei tratată cu o injecție cu antibiotic – ceftriaxonă. Chlamydia este tratată în mod obișnuit cu antibiotice orale precum azitromicină, doxiciclină, ofloxacină  sau levofloxacină. Trichomonas este tratat cu antibioticul metronidazol.

Dacă există diagnosticul de herpes genital, poate fi prescris un medicament antiviral. Acestea ar putea fi aciclovir (Zovirax), valaciclovir (Valtrex) sau famciclovir (Famvir). Tratamentul dureză timp de până la 10 zile de la prima dezvoltare a herpesului genital. Pentru epidemiile recurente de herpes, se prescrie medicamentul timp de trei până la cinci zile.

Dacă motivul este o infecție cu transmitere sexuală, este important ca partenerii sexuali să consulte un medic specialist pentru testare și tratament.

Cervicita cauzată de traume sau de dispozitive intrauterine  este tratată cu un antibiotic orientat spre tipul de bacterii. Inflamația asociată se va vindeca în câteva zile până la câteva săptămâni. Este interzis contactul sexual până când simptomele se vor îmbunătăți pentru a evita iritarea ulterioară a colului uterin.

Prevenţie

Cauzele infecțioase ale cervicitei pot fi prevenite prin folosirea unor practici sexuale în condiții de siguranță. O femeie trebuie:

·         Să limiteze numărul de contacte sexuale și să cunoască istoricul sexual al partenerilor

·         Să folosească prezervativ în mod obișnuit pentru a preveni bolile cu transmitere sexuală

·         Să ceară  tratament imediat pentru infecțiile vaginale suspectate înainte ca cervixul să fie afectat

·         Să meargă in mod regulat la ginecolog  și facă testul Babeş-Papanicolau o dată pe an, indiferent dacă există/nu simptome de infecție

·         Să evite substanţele chimice care pot irita  vaginul (de obicei găsite în tampoane, geluri de  duş sau spray-uri)

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!