Cancerul gastric – factori de risc, diagnostic, tratament

Informaţii cheie:

·         Cancerul gastric reprezintă o formă de neoplazie în care celulele maligne se dezvoltă în straturile stomacului;

·         Vârsta, regimul alimentar şi bolile digestive pot reprezenta factori de risc în dezvoltarea cancerului gastric;

·         Simptomele cancerului gastric pot include indigestie şi discomfort sau durere abdominală;

·         Investigaţiile de explorare a stomacului şi esofagului sunt utilizate pentru a certifica prezenţa cancerului gastric;

·         Anumiţi factori pot afecta prognosticul şi opţiunile de tratament.

Date de epidemiologie

În ciuda declinului incidenţei din ultima perioadă, cancerul gastric rămâne una dintre cele mai dese cauze de deces prin tumori maligne. Astfel, acesta este de două ori mai frecvent întâlnit în rândul bărbaţilor, decât în cel al femeilor. Totodată, frecvenţa cancerului de acest tip creşte proporţional cu vârsta, nivelul maxim de cazuri fiind regăsit în cadrul pacienţilor de peste 60 ani.

Cancerul gastric reprezintă o formă de neoplazie în care celulele maligne se dezvoltă în straturile stomacului

Stomacul este un organ care ia forma literei “J”, aflat în partea superioară a abdomenului. Acesta face parte din sistemul digestiv, care procesează elementele nutritive (vitamine, minerale, proteine, grăsimi, carbohidraţi, apă) din alimentele ingerate şi facilitează eliminarea reziduurilor din organism.

Pereţii stomacului sunt constituiţi din 3 straturi de ţesut: mucos (intern), muscular şi seros (extern). Cancerul gastric apare iniţial în stratul mucos şi, pe măsură ce se dezvoltă, ajunge şi la nivel seros.

Vârsta, regimul alimentar şi bolile digestive pot reprezenta factori de risc în dezvoltarea cancerului gastric

Prezenţa unui factor de risc nu înseamnă faptul că pacientul va suferi de cancer gastric, cum nici absenţa factorilor nu infirmă posibilitatea dezvoltării cancerului în viitor. Deşi până în prezent nu s-a determinat o cauză de apariţie a neoplaziei gastrice, sunt incriminaţi factori de risc, precum:

  •  Antecedente de boli digestive: infecţii cu Helicobacter pylori, gastrită cronică, metaplazie intestinală, polipoză gastrică;
  • Anemie pernicioasă;
  • Dietă bogată în alimente sărate, afumate şi săracă în fructe sau legume;
  • Comportamente nocive, precum fumatul;
  • Rude de gradul I care au avut cancer gastric;
  • Genul masculin sau vârsta înaintată.

Simptomele cancerului gastric pot include indigestie şi disconfort sau durere abdominală

Trebuie menţionat faptul că manifestările cancerului gastric sunt nespecifice şi nu reprezintă o sursă certă de diagnostic.

În stadiile incipiente ale cancerului gastric, pot fi întâlnite următoarele simptome:

  • Indigestie sau discomfort abdominal;
  • Meteorism postprandial (senzaţie de balonare după masă);
  • Senzaţie de greaţă;
  • Inapetenţă (pierderea apetitului);
  • Pirozis (durere asemănătoare unei arsuri, în partea superioară a abdomenului).

În stadiile mai avansate ale cancerului gastric, următoarele semne şi simptome pot apărea:

  • Prezenţa sângelui în scaun;
  • Vărsături;
  • Dificultăţi de înghiţire a alimentelor;
  • Scădere bruscă în greutate de cauză necunoscută;
  • Icter (colorația galbenă a pielii, mucoaselor şi sclerei bolnavului);
  • Ascită (acumularea de lichid în jurul organelor intraabdominale).

Metastazele cancerului gastric pot fi:

  • Limfatice (ganglioni);
  • În cavitatea peritoneală, cu apariţia lichidului de ascită;
  • Hepatice, osoase, cerebrale.

Investigaţiile de explorare a stomacului şi esofagului sunt utilizate pentru a certifica prezenţa cancerului gastric

Medicul trebuie să examineze cu atenţie pacientul, pentru a verifica starea generală a acestuia şi posibilele semne ale bolii, cum ar fi adenopatiile (ganglionii măriţi) sau orice alt aspect patologic. Palparea tumorii epigastrice, a ganglionului Virchoff-Troisier (din fosa supraclaviculară stângă) sau a adenopatiei prerectale reprezintă faza avansată a bolii, deci reale eşecuri diagnostice.

Importante sunt şi informaţiile privind istoricul pacientului, care pot reda obiceiurile alimentare ale acestuia şi prezenţa sau absenţa factorilor de risc pentru cancer gastric.

Investigaţii paraclinice

  • Teste uzuale de laborator (biochimice, hematologice, inflamatorii) – acestea pot evidenţia modificări sugestive;
  • Antigenul carcinoembrionar (ACE) – util în special în urmărirea postoperatorie a bolnavilor;
  • Tranzitul baritat – o serie de radiografii ale esofagului şi stomacului, după ingestia unui lichid care conţine bariu şi care permite o vizualizare mai bună a zonei. Poate evidenţia modificări ale reliefului mucoasei şi ale imaginii de umplere a stomacului;
  • Endoscopia superioară digestivă – procedură exploratoare de investigare a esofagului, stomacului şi duodenului, prin intermediul căreia se pot observa aspectele anormale ale zonei. Reprezintă singura investigaţie care permite diagnosticarea precoce, în asociere cu biopsia endoscopică;
  • Biopsia ghidată endoscopic – analiza la microscop a ţesutului recoltat poate determina cu certitudine prezenţa cancerului şi a genelor de tip HER2. Daca nivelul HER2 este mai mare decât cel normal, cancerul este de tip HER2 pozitiv. Acesta poate fi tratat cu anticorpi monoclonali care ţintesc proteina HER2.
  • Tomografia computerizată – precizează prezenţa topografică şi dimensiunile tumorii, precum şi a metastazelor, dacă acestea există.

Anumiţi factori pot afecta prognosticul şi opţiunile de tratament

În cazul cancerului gastric, opţiunile de tratament sunt diferite. Strategia terapeutică este complexă, individualizată şi poate necesita atenţia mai multor specialităţi medicale.

Prognosticul şi opţiunile de tratament depind de stadiul cancerului, de starea generală a pacientului şi de bolile asociate ale acestuia. Aceste opţiuni sunt descrise, după cum urmează:

Stadiul 0 – carcinom in situ

Tratamentul electiv este cel chirurgical – gastrectomie totală sau subtotală.

Stadiul I – tumoră limitată la mucoasă şi sub mucoasă, cu sau fără invazie ganglionară

–          chirurgical – gastrectomie totală sau subtotală;

–          chirurgical urmat de chimioradioterapie;

–          chimioradioterapie preoperatorie şi tratament chirurgical.

Stadiul II – tumoră limitată la musculară, cu sau fără invazie ganglionară

–          chirurgical – gastrectomie totală sau subtotală;

–          chirurgical urmat de chimioradioterapie sau doar de chimioterapie;

–          chimioradioterapie preoperatorie şi postoperatorie, tratament chirurgical.

Stadiul III – tumora invadează seroasa, cu sau fără invazie ganglionară

–          chirurgical – gastrectomie totală sau subtotală;

–          chirurgical urmat de chimioradioterapie sau doar de chimioterapie;

–          chimioradioterapie preoperatorie şi postoperatorie, tratament chirurgical.

Stadiul IV – cancerul invadează organele vecine din jur, cu metastaze la distanţă

–          chimioterapie ca tratament paliativ pentru a ameliora simptomele şi a îmbunătăţi calitatea vieţii pacientului;

–          terapie ţintită cu anticorpi monoclonali, cu sau fără chimioterapie;

–          gastrojejunostomie paliativă, în caz de obstrucţie gastrică;

–          radioterapie sau chirurgie paliativă pentru a opri hemoragia, a diminua durerea sau pentru a micşora tumora care crează obstrucţie la nivelul stomacului.

Profilaxie

Deşi sunt anumiţi factori de risc ce nu pot fi controlaţi, cum ar fi cei genetici, recomandările generale ar fi evitarea fumatului şi menţinerea unei diete bogată în legume şi fructe proaspete. De asemenea, studiile de specialitate au evidenţiat faptul că un regim alimentar bogat în beta-caroteni şi vitamina C scade riscul apariţiei bolii.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!