Cancerul de pancreas-simptome, diagnostic, tratament

Cancerul de pancreas reprezintă o proliferare necontrolată a celulelor transformate malign cu origine în țesutul pancreatic. Pancreasul fiind o glandă mixtă, cancerul de pancreas se poate dezvolta atât din celulele ce țin de componenta exocrină, cât și din cele endocrine, hormonosecretante. În 90% din cazuri, însă, avem de-a face cu o tumoră de origine exocrină numită carcinom ductal. În practica medicală, termenul de cancer de pancreas este de multe ori superpozabil cu cel de carcinom ductal.

Cancerul de pancreas este o afecțiune greu de diagnosticat deoarece simptomele apar tardiv în evoluția sa. 80% dintre cazuri sunt diagnosticate când tumora este deja avansată local sau are metastaze la distanță. Din acest motiv, prognosticul în acastă afecțiune este rezervat, iar tratamentul este de multe ori paliativ.

Factori de risc

Cancerul pancreatic apare, de obicei, în jurul vârstei de 60-80 de ani. Cauza nu este în totalitate cunoscută, însă au fost identificați mai mulți factori de risc ce predispun la dezvoltarea acestei patologii. Aceștia pot fi împărțiți în factori nemodificabili, ce țin de fondul genetic al pacientului, și factori modificabili. Factorii modificabili nu sunt specifici, dar pot fi influențați, fiind legați în mare parte de stilul de viață.

Printre cei mai importanți factori de risc se numără: fumatul, obezitatea, dieta bogată în grăsimi, diabetul zaharat tip 2, pancreatita cronică, ciroza hepatică.

Clasificarea cancerelor pancreatice

În funcție de originea celulelor maligne, cancerele de pancreas pot fi împărțite în cancere de origine exocrină și cancere de origine endocrină.

Cancerele de origine exocrină se împart la rândul lor în: carcinom ductal pancreatic, pancreatoblastom, chistadenom mucinos, chistadenom seros.

Cancerele de origine endocrină sunt reprezentate de carcinoamele neuroendocrine. Tumorile neuroendocrine sunt o categorie aparte deoarece nu pot fi clar încadrate ca tumori maligne sau benigne. Diferența dintre caracterul lor de malignitate sau benignitate este făcută pe baza comportamentului și evoluției lor.

O altă categorie a cancerului pancreatic o constituie metastazele pancreatice. Acestea sunt tumori secundare, tumora primară găsindu-se la nivelul altui organ. De obicei, sunt însoțite de metastaze și la nivelul altor organe, nu doar al pancreasului.

Simptome în cancerul pancreatic

Cancerul de pancreas este o boală cu evoluție silențioasă. Apariția simptomelor indică faptul că boala este deja într-un stadiu avansat. Atunci când apare, simptomatologia este nespecifică în primă fază, dar poate sugera o afecțiune malignă: scădere ponderală marcată, astenie fizică, tromboflebită migratorie.

Pe măsură ce boala avansează și invadează țesutul pancreatic sănătos, va altera funcțiile exocrine și endocrine ale pancreasului. Astfel, prin invazia componenetei exocrine va scădea secreția de enzime pancretice, ceea ce va rezulta în steatoree și anorexie. Invazia componentei endocrine va rezulta în scăderea secreției de insulină, generând diabet zaharat. În momentul in care sunt invadate filetele nervoase de la nivelul pancreatic apare durere persistentă în zona epigastrică, însoțită de iradiere posterioară.

În funcție de localizarea cancerului, simptomele pot varia. În cancerul de corp și coadă de pancreas simptomatologia apare foarte tardiv, constând în sindromul dureros. În localizările cefalice poate fi prezent icterul obstructiv prin invazia canalului coledoc. În această situație, prezentarea la medic și depistarea bolii se face mai devreme decât în cazul localizării corporeo-caudale. Icterul în cadrul cancerului de cap de pancreas se instalează progresiv, este afebril și nedureros. Urina este hipercromă, iar scaunul acolic, în contextul obstrucției coledociene.

Diagnosticul în cancerul de pancreas

Anamnestic, pacientul poate descrie instalarea simptomatologiei. Icterul instalat treptat, nedurereos, afebril și însoțit de prurit este sugestiv pentru un icter obstructiv de cauză tumorală. Acesta se poate însoți la examenul clinic de semnul Courvoisier-Terrier.

Paraclinic se pot constata anemie, valori glicemice crescute sau diabet zaharat-marker al afectării endocrine pancreatice. De asemenea, markerul tumoral CA 19-9 poate fi crescut, dar nu este tranșant pentru diagnostic.

Pentru localizările cefalice, se constată sindromul colestatic: creșterea bilirubinei totale, cu predominanța fracțiunii directe, creșterea fosfatazei alcaline și a gamaglutamiltranspeptidazei.

Din punct de vedere imagistic, investigații utile în aceasta patologie sunt: ecografia abdominală, CT sau RMN abdominal, ecoendoscopia.

Metodă folosită atât în scopul investigării imagistice cât și în scop terapeutic este colangiopancreatografia endoscopică retrogradă. Prin intermediul acesteia se poate vizualiza calea biliară și se poate recolta biopsie pentru examinarea histopatologică. În cazul formelor nerezecabile se poate aplica un tratament paliativ de dezobstrucție prin montarea unui stent pe canalul coledoc.

Diagnosticul de certitudine este histopatologic.

Tratamentul cancerului de pancreas

Deoarece de obicei este descoperit în stadii avansate, tratamentul cu viză curativă în cancerul de pancreas e rareori posibil. Când este posibil, acesta constă în rezecția chirurgicală. În funcție de localizare, se poate opta pentru duodenopancreatectomie cefalică sau splenopancreatectomie corporeo-caudală. În ambele cazuri este obligatorie limfadenectomia loco-regională, întrucât este posibil să se găsească celule maligne la acest nivel. Postoperator se poate recurge la chimioterapie adjuvantă.

În cazul în care rezecția tumorii nu este posibilă, tratamentul este paliativ. Acesta poate fi efectuat chirurgical, intervențional sau poate consta în chimioradioterapie.

Tratamentul durerii constă în alcoolizarea plexului nervos celiac ce poate fi facută intraoperator sau endoscopic. Icterul este ameliorat fie prin drenajul extern al bilei, fie prin efectuarea unei derivații biliodigestive, fie prin montarea unui stent.

Evoluție și prognostic

Cancerul pancreatic este o formă agresivă de cancer, cu prognostic sever. Aceasta se datorează faptului că diagnosticul se face tardiv, când deja există invazie loco-regională sau metastaze sistemice. Organele în care acest cancer metastazează cu predilecție sunt ficatul și plămânii.

Posibile complicații severe ale aceste patologii sunt icterul mecanic, insuficiența hepatică secundară metastazelor și obstrucția digestivă. Insuficiența hepatică se manifestă prin tulburări de coagulare, icter hepatocitar, tulburarea stării de conștiență. Obstrucția digestivă se produce prin invazia de vecinătate a duodenului. În contextul invaziei tubului digestiv pot avea loc și fenomene de hemoragie digestivă.

Supraviețuirea medie în formele nerezecabile este de 6-8 luni de la diagnosticare. Supraviețuirea în formele rezecabile în care s-a efectuat și chimioterapie adjuvantă este de 12-24 luni.

Efectele mercurului asupra sanatatii umane…

Aftele bucale - cauze, simptome, tratament…