Cancerul colorectal-diagnostic si principalii factori de risc

Cancerul colorectal reprezintă al patrulea cancer ca şi frecvenţă în Statele Unite ale Americii şi a doua cauza globală de deces datorat cancerului.Apare cel mai frecvent după vârsta de 50 de ani şi aproximativ 75% din cazuri sunt sporadice.Incidenţa cancerului colorectal creşte rapid cu vârsta, tocmai de aceea screeningul este foarte important pentru a evita apariţia unor noi cazuri.

Depistarea precoce determină tratarea şi vindecarea în totalitate.Cancerul colorectal afectează în număr egal cele două sexe şi este mai frecvent în ariile geografice cu nivel socio-economic crescut:Europa Occidentală, America, Australia.

Factorii de risc ai cancerului colorectal

Principalii factori de risc sunt următorii:

Factori genetici:aproximativ 30% din pacienţi au istoric familial de cancer colorectal pozitiv.

Cancerul colorectal ereditar este diferit de cel sporadic pentru că rezultă în urma unor mutaţii interesând genele de stabilitate celulară şi cuprinde:cancerul colorectal familial, cancerul colorectal ereditar non-polipozic(HNPCC) şi polipoza adenomatoasa familială.În schimb, forma sporadică apare că urmare a unor mutaţii activatoare ale protooncogenelor(ras) şi inactivatoare ale genelor de supresie tumorală(p53 şi APC).

Cancerul colorectal familial este important de menţionat, deoarece prezenţa unei rude de gradul 1 cu cancer colorectal determina un risc de 4 ori mai mare faţă de populaţia generală.

Cancerul colorectal non-polipozic(HNPCC) este cea mai frecventă formă de cancer ereditar, apărând cel mai ales la vârste tinere, sub 40 de ani.Acesta prezintă o transmitere autozomal dominantă, fiind localizat în aproximativ 70% din cazuri în colonul proximal.În această categorie sunt incluse sindroamele Lynch I şi II, cu deosebirea că Lynch II cuprinde multiple alte localizări maligne extracolonice:sân, ovar, endometru, ficat, stomac, pancreas, căi biliare, uroteliu.

Polipoza adenomatoasă colonică

Polipoza adenomatoasa colonică este caracterizată de prezenţa unor multipli polipi adenomatosi la nivelul colonului(de obicei, mii). Prezintă o transmitere autozomal dominantă, cu o mutaţie a genei APC, la nivelul cromozomului 5.Cei cu această afecţiune au risc crescut de cancere localizate la nivelul tiroidei, intestinului subţire, stomacului.

Factori predispozanti(individual):vârsta înaintată(>50 ani), obezitate, dietă cu exces de grăsimi animale, boală inflamatorie intestinală(rectocolita ulcero-hemoragică are un risc de 2 ori mai mare faţă de boala Crohn), colecistectomia.

-Dieta care cuprinde grăsimi în exces şi carne roşie determină un risc crescut.În schimb, există şi factori protectori, precum:fibrele vegetale, antioxidanţi (vitaminele A, C, E; carotenoizii), calciu, metionină.

S-a dovedit că antiinflamatoarele nesteroidiene, estrogenii şi activitatea fizică reduc rata de apariţie a cancerului colorectal, iar fumatul creşte riscul de apariţie al adenoamelor, care ulterior progresează spre cancer colorectal.

-Intervenţiile chirurgicale:colecistectomia pentru localizările proximale ale cancerului la femei, ureterosigmoidostomia prin formarea de nitrozamine.

IMPORTANT!:Potenţialul de degenerare malignă al polipilor creşte cu:creşterea dimensiunii, a structurii viloase şi a gradului displaziei.

Factorii de prognostic ai cancerului colorectal

•  Factori histopatologici:

– Stadiul TNM după rezecţie:creşterea stadiului afectează negativ prognosticul

-Invazia peretelui intestinal:cu cât invazia este mai profundă, cu atât prognosticul scade

-Numărul limfonodulilor afectaţi de metastaze:dacă sunt afectaţi doar 1-3 limfonoduli, prognosticul este semnificativ mai bun faţă de cazul în care sunt afectaţi peste 4 limfonoduli.

-Gradul de diferenţiere al tumorii primare:cu cât tumora este mai bine diferenţiată, cu atât prognosticul este mai bun

-Invazia venoasă/limfatică:prognostic nefavorabil

-Reacţia imunologică locală:determină un prognostic favorabil când este prezentă

-Mărimea tumorii primare:nu s-a observat o corelaţie între mărimea tumorii primare şi prognostic

-Morfologia tumorii primare:tumorile polipoide au un prognostic mai bun decât cele infiltrative sau ulcerative

•  Factori clinici:

-Când este afectat colonul stâng, prognosticul este mai bun

-Vârsta pacientului la diagnosticare:vârsta sub 30 de ani determină un prognostic nefavorabil

-Valoarea antigenului carcinoembrionar(CEA) preoperator: nu are specificitate, fiind crescut în mai multe afecţiuni: boli inflamatorii intestinale,neoplasm de stomac, BPOC. O valoare crescută semnifică un prognostic nefavorabil.Valorile crescute postoperator relevă fie un ţesut tumoral local restant, fie prezenţa metastazelor.

-Prezenţa metastazelor la distanţă:prognostic rezervat

Manifestările clinice ale cancerului colorectal

Depistarea precoce a cancerului colorectal este foarte importantă pentru că acesta evoluează insiduos un timp îndelungat şi nu prezintă o simptomatologie specifică.Din cauza acestui fapt, de cele mai multe ori, este depistat în stadii avansate, când opţiunile terapeutice se reduc drastic.

Manifestările clinice se pot grupa în funcţie de localizarea cancerului:

Colonul proximal: simptome determinate de anemie(deficit de fier), durere abdominală surdă, obstrucţie atipică pentru că lumenul este mărit, rar obstrucţie de intestin subţire, febră.

Colonul distal: dureri abdominale colicative, hematochezie, obstrucţie, modificări ale tranzitului intestinal(cel mai frecvent alternanţa diaree-constipaţie)

În afara acestor manifestări, pot exista şi unele determinate de metastaze:ascită, mărirea ganglionilor supraclaviculari.Cel mai frecvent, metastazele se găsesc în:ficat, plămân, ganglioni, peritoneu şi mai rar în ovare, os, suprarenale, sistemul nervos central.Modalităţile de metastazare posible sunt următoarele:invazie directă, diseminare limfatică, diseminare hematogenă, diseminare transperitoneală.

Diagnosticul  cancerului colorectal

Diagnosticul cancerului colorectal este, în principal, imagistic, realizându-se următoarele proceduri:

-Colonoscopia:prezintă o sensibilitate de 90% pentru leziunile cu o dimensiune mai mare de 1 cm, fiind explorarea de elecţie.Sensibilitatea scade pentru localizarea cancerului la nivelul flexurii sigmoidiene.

-Sigmoidoscopia:atunci când se efectuează, scade cu 21% incidenţa cancerului colorectal pentru toate localizările. Sigmoidoscopia determina o scădere a mortalităţii cu 26% doar pentru localizarea distală.

-Irigografie: clismă baritată cu contrast simplu sau cu dublu contrast

-Colonografie CT: are o sensibilitate similară colonoscopiei pentru leziunile mai mari de 1 cm, dar considerabil mai mică pentru cele mai mici.

Pentru stadializarea cancerului colorectal se folosesc următoarele explorări paraclinice:radiografie toracică, ecografie abdominală, CT abdominal, RMN abdominal, ecoendoscopia transrectală.

Screeningul cancerului colorectal

Screeningul se face cu ajutorul metodelor imagistice(colonoscopie, sigmoidoscopie, colonografie CT), dar şi prin teste biochimice fecale:testul de detectare a hemoragiilor oculte, imunohistochimie pentru hemoglobină, test ADN.

Principalul test de screening este cel de detectare a hemoragiilor oculte în scaun.Acesta determină o scădere a mortalităţii prin cancer colorectal, presupunând recoltarea a câte 2 probe din 3 scaune consecutive.Cu câteva zile înainte de efectuarea testării, pacientul trebuie să evite:consumul de carne roşie insuficient preparată termic, alimente care conţin peroxidaze(brocolli, ridichi, conopidă), medicamente(AINS, aspirină, preparate care conţin fier).Dacă testul este pozitiv, următorul pas este reprezentat de efectuarea unei colonoscopii.După vârsta de 50 de ani, recomandarea este de efectuare anuală a testului.

Profilaxia cancerului colorectal

Screeningul reprezintă principala metodă preventivă care poate reduce riscul de apariţie al cancerului colorectal.De asemenea, modificarea stilului de viaţă, prin adoptarea unei diete sănătoase, cu un conţinut crescut de fibre alimentare este benefic.

Comentarii

Apasa aici pentru a adauga comentariu

    • Salut Bogdan Merza!
      Colonul sau intestionul gros este compus din 3 părți: colonul proximal, aceea structură ce se întinde de la cec, inclusiv, până la flexura splenică; colonul distal, ce se întinde de la flexura splenică până la joncțiunea rectosigmoidiană și colonul rectal.

Suntem pe social media

Like us!