Bronșita cronică
Bronsita cronica are aceleasi manifestari ca si bronista acuta si este provocata in special de de fumat

Bronsita cronica- cauze, diagnostic și tratament

Bronșita cronică reprezintă inflamația cronică a căilor aeriene care determină producerea excesivă de mucus și tulburări de ventilație. Bronșita este considerată a fi cronică dacă există episoade repetate de tuse productivă intermitentă cu expectorație minim 3 luni/ an, pe o perioadă de 2 ani consecutiv. Are o evoluție îndelungată, cu efecte ireversibile asupra funcției pulmonare în lipsa unui tratament adecvat asociat unui regim de viață corespunzător. Aceasta poate fi asociată secundar distensiei și distrugerii alveolare, cauzând emfizem pulmonar.

Este una dintre afecțiunile care poate fi prevenită prin abstinența/ renunțare precoce la fumat și evitarea expunerii la medii toxice.

Mecanismul de producere al bronșitei cronice

La nivel pulmonar se produce o inflamație cronică, cu alterarea activității sistemului protează-antiprotează și apariția stresului oxidativ care va determina îngroșarea peretelui bronșic.

Excesul de mucus nu poate fi eliminat din cauza rigidității arborelui bronșic. Astfel, se produce afectarea clearance-ului muco-ciliar și bronhoconstricție prin edem, stenoză, spasm, colaps expirator și în final, alterarea schimburilor gazoase cu apariția disfuncției ventilatorii obstructive.

Cauzele bronșitei cronice

–          Fumat activ/ pasiv;

–          Expunerea la praf, alergeni, noxe respiratorii (inclusiv poluanții de interior proveniți de la combustibilul folosit pentru gătit sau încălzit);

–          Alergii;

–          Reflux gastroesofagian;

–          Aspirare de corp străin.

Simptomele bronșitei cronice

Simptomul cardinal este tusea care inițial este matinală (“toaleta matinală a bronhiilor”), agravată de decubitul dorsal. Se asociază în funcție de severitate:

–          Tuse productivă;

–          Dispnee expiratorie;

–          Wheezing, tahipnee;

–          Expir prelungit;

–          Vărsături;

–          Cefalee, febră;

–          Edeme periferice;

–          Cianoză periorală/ periferică;

–          Hipocratism digital.

Tipul longilin prezintă predominant tuse, mai puțin dispnee și tuse productivă, comparativ cu persoanele obeze care expectorează mai mult și sunt cianotice.

Vărsăturile și cefaleea nu sunt simptome specifice, dar pot apărea în urma efortului tusigen susținut, efectuat de bolnav pentru a facilita actul de expectorație.

Formele clinice ale bronșitei cronice

Aspectul clinic al sputei reprezintă un factor important în conduita terapeutică și orientează către introducerea de mucolitice și/ sau antibioterapie.

Bronșita cronică simplă presupune tuse cu expectorație mucoasă, clară sau translucentă, ce conține un număr redus de elemente microscopice. Nu asociază disfuncție ventilatorie obstructivă, se poate suprainfecta și evolua către bronșita cronică supurativă.

Bronșita cronică mucopurulentă presupune tuse cu expectorație mucopurulentă în cantitate variată, ce poate conține materiale endogene/ exogene, inclusiv lichid exudat sau transudat, celule epiteliale, microorganisme, celule/țesut necrotic, vomă aspirată sau alte particule străine.

Sputa purulentă poate avea aspect galben, verzui sau opac. Indică prezența a numeroase leucocite, în special granulocite. La astmatici, aspectul purulent se poate datora excesului de eozinofile.

Sputa cu aspect gri este cauzată de inhalarea particulelor de carbon, iar cea neagră de expunerea la praful de cărbuni sau în intoxicația cu fum.

Bronșita cronică obstructivă apare prin obstrucție distală, hipertrofia și hiperplazia musculaturii netede și a glandelor mucoase cu fibroză peribronhiolară. Se asociază frecvent cu dispnee de efort/ de repaus (în cazurile grave), wheezing și determină disfuncție ventilatorie.

Bronșita cronică astmatiformă (spastică) presupune obstrucție, wheezing și dispnee, predominant paroxistică în perioada acutizării sau la expunerea la agenți iritanți. Se diferențiază de bronșita astmatică prin apariția înainte de instalarea astmului bronșic.

Diagnosticarea bronșitei cronice

Anamneza și examenul clinic orientează către diagnostic și investigațiile necesare. Diagnosticul de bronșită cronică este unul de eliminare, necesitând diagnostic diferențial cu BPOC, emfizem pulmonar, tuberculoză pulmonară sau reflux gastroesofagian.

Testele funcționale pulmonare (spirometrie cu bronhodilatație, TLCO) se efectuează de rutină pentru a se diferenția de astmul bronșic și a evidenția sindromul obstructiv. În bronșita cronică simplă, volumele și debitele pulmonare sunt în limite normale.

În bronșita cronică obstructivă sau în cea astmatiformă, volumele pulmonare se modifică astfel:

·         Capacitatea pulmonară totală- normală;

·         Capacitatea vitală- normală sau scăzută;

·         Volum expirator maxim în 1 secundă (VEMS)- scăzut;

·         Indicele de permeabilitate bronșică (indice Tiffneau, VEMS/ CV x100)- scăzut, < 70%.

În perioadele de acalmie, volumele și debitele respiratorii pot avea valori normale sau se poate decela un sindrom obstructiv distal.

Examenul de spută poate evidenția existența unor alergii, a unei suprainfecții bacteriene. Necesită antibiogramă dacă se decelează microorganisme pentru a testa sensibilitatea acestora la antibiotice.

Radiografia toracică poate exclude existența unei afecțiuni care să explice existența tusei productive. CT torace nu aduce detalii suplimentare în cazul unei bronșite cronice, dar ajută la excluderea proceselor pleuro-pulmonare active sau a emfizemului.

Gazometria arterială poate oferi detalii suplimentare despre gazele sanguine (O2,CO2), electroliți și pH. Nu se efectuează de rutină, fiind o investigație invazivă, având valoare diagnostică sau de tratament numai în cazurile severe.

Tratamentul bronșitei cronice

Renunțarea la fumat, evitarea expunerii la praf, noxe și substanțe iritante reprezintă prima etapă a tratamentului, cu un puternic impact favorabil asupra funcției pulmonare încetinind progresia bolii. Vaccinarea antigripală, antipneumococică și hemophilus influenza reduce formele agresive de acutizare ale bolii de fond. Este necesară eradicarea focarelor infecțioase din sfera ORL (polipi nazali, sinuzite recurente, carii dentare).

Bolnavii în stadiile inițiale de boală, dar simptomatici, necesită tratament simptomatic cu beta-2 agoniști pentru a reduce dispneea, pentru a îmbunătăți calitatea vieții și reduce frecvența exacerbărilor. Tratamentul nu este unul curativ (nu vindecă), dar evită/ întârzie apariția complicațiilor.

Cazurile avansate, severe de boală vor asocia bronhodilatatoare anticolinergice sau corticoizi inhalatori în caz de persistență a simptomatologiei. Teofilinele se vor administra cazurilor avansate care nu mai răspund corespunzător la terapia sistemică anterioară. Oxigenoterapia poate fi necesară în caz de obstrucție severă, de suprainfectare cu germeni patogeni care necesită internare în centre specializate și antibioterapie. Administrarea de antitusive s-a dovedit a nu avea efecte benefice, scopul principal al tratamentului bronșitei cronice fiind fluidificarea secrețiilor bronșice și eliminarea acestora prin actul de tuse.

Reabilitarea respiratorie, ce include tehnici de respirație, tapotaj toracic și mișcări vibratorii efectuate cu ajutorul kinetoterapeutului îmbunătățesc considerabil calitatea vieții pacienților, ameliorează tusea și favorizează eliminarea secrețiilor bronșice.

Complicațiile bronșitei cronice

Declinul funcției pulmonare este determinat de pneumonii repetate, de dezvoltarea BPOC, a emfizemului pulmonar, a sindromului de apnee în somn, pneumotorax, hemoptizie sau insuficiență respiratorie.

Policitemia secundară presupune creșterea anormală a numărului de hematii (celulele roșii) cu scopul de a compensa hipoxemia.

Afectarea cardiacă presupune implicarea ventriculului drept și a arterelor pulmonare cauzând hipertensiune pulmonară. La pacienții care suferă, în prealabil, de o afecțiune cardiacă se poate agrava insuficiența cardiacă, determinând decompensare cardiacă.

Afectarea neurologică apare în exacerbări sau în cazurile avansate și se manifestă prin anxietate, confuzie, somnolență și astenie fizică marcată.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!