Căutare
Căutare
Toate procedurile
Analiza detaliată
Analiza detaliată
Bronșita astmatiformă reprezintă suprapunerea clinică și fiziopatologică a două afecțiuni pulmonare diferite, bronșita acută sau cronică și astmul bronșic. Nu există o secvențialitate anume în constituirea bronșitei astmatiforme, fiind necesară doar prezența simultană a afecțiunilor. Bronsita astmatiforma o boală inflamatorie a căilor aeriene, în care este restricționat pasajul aerului către alveolele pulmonare. Inflamarea pereților bronșici determină îngustarea diametrului bronhiilor, astfel îngreunând respirația în special în condiții de efort, în repaus simptomatologia fiind aproape neglijabilă. Datorită acestui aspect, bronșita astmatiformă rămâne de multe ori nediagnosticată sau diagnosticată necorespunzator.
Prima componentă a acestei afecțiuni este bronșita. Aceasta poate exista sub formă acută sau cronică. Există situații în care, pe fondul unei bronșite cronice, aceasta se agravează și devine o acutizare a unei bronșite cronice. Varianta cronică presupune cel mai adesea o expunere de lungă durată la diverși factori poluanți din mediul ambiant. A doua componentă este reprezentată de astmul bronșic. Acesta determină inflamația cronică a căilor aeriene și sub acțiunea unor iritanți produce spasmul musculaturii bronșice, îngreunând brusc și sever respirația.
Bronșita astmatiformă este determinată cel mai frecvent de infecții bacteriene, virale sau fungice, apărute fie direct la nivelul bronhiilor, fie coborâte de la nivelul orofaringelui. Prin inflamarea cronică a pereților căilor aeriene se sensibilizează țesuturile, fiind astfel ținte ușoare pentru bacterii, virusuri, fungi sau particule fine prezente în aer.
De asemenea, este descrisă și moștenirea genetică în cauzele acestei afecțiuni împreună cu stresul și emoțiile puternice (accesele de râs sau plâns). Anumite medicamente precum aspirina, ibuprofenul sau beta blocantele pot exarcerba manifestările bolii. Vârsta copilăriei este predispusă în mod particular acestei afecțiuni, rolul factorului genetic fiind ridicat în această situație.
Majoritatea simptomelor sunt strâns legate de actul respirator, atât în inspir cât și în expir. În condiții de repaus simptomatologia este diminuată, dar devine mai evidentă odată ce intrați în contact cu unul sau mai mulți din factorii cauzanți menționați mai sus.
Tusea este cel mai întâlnit simptom și are un caracter sezonier. Poate persista două sau trei luni după care totul revine la normal o perioadă. Momentele de acutizare sunt de obicei anotimpurile cu temperaturi extreme sau cu polen în aer. Acest ciclu se tot repetă până la vindecarea bolii.
Cel mai important aspect în diagnosticarea bronșitei astmatiforme îl reprezintă anamneza corecta. Fiind o patologie cu caracter cronic, este obligatoriu de evidențiat parcursul retrospectiv al bolii și condițiile în care apare sau se agravează. Urmează investigarea completă a căilor aeriene superioare și inferioare prin:
Primul pas îl reprezintă evitarea factorilor stresanți sau agravanți, prin renunțarea la fumat și evitarea spațiilor pentru fumatori. Aerisirea corespunzătoare a încăperilor în care locuiți și chiar folosirea unui filtru de aer și a unui umidificator pentru a solubiliza mucusul din căile aeriene. Evitați efortul fizic în condiții de temperaturi extreme. În ceea ce privește medicația, aceasta depinde de cât de severă e boala și poate include:
În anumite cazuri mai severe se pot recomanda și o serie de cursuri de reabilitare a mușchilor respiratori pentru a realiza o oxigenare mai eficientă.
Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC)
Sindromul de detresa respiratorie a nou-nascutului
Bronșita acută , Infectia cu citomegalovirus la copil , Infectii urinare la copii Răceala la copii
© Copyright 2023 NewsMed - Toate drepturile rezervate.