Bronșita acută – cauze, simptome și tratament

NewsMed

26 Sep 2017

Vizualizări: 1153

Distribuie Articolul

Ce este bronșita acută?

Bronșita acută reprezintă inflamația bronhiilor, patologie întâlnită în special la tineri și vârstnici de toamna până primăvara. Bronșita acută durează mai puțin de șase săptămâni. În bronșita acută, ca răspuns la inflamație, se produce un exces de mucus care poate obstrucționa căile respiratorii și se poate infecta cu bacterii.

Cum se manifestă bronșita acută?

Bronșita acută se prezintă cu tuse cu experctorații (de culoare galbenă sau verde), wheezing (respirație șuierătoare), rinoree, obstrucție nazală, respirație orală, cefalee, mialgii (dureri musculare), stare generală proastă. Unii pacienți pot prezenta febră. Dacă febra este prea înaltă sau de durată prea lungă poate indica apariția unei complicații, a unei pneumonii sau a infecției cu un virus gripal.

Cauze și factori de risc

Cauzele bronșitei pot fi infecțioase sau iritative. Bronșita infecțioasă este provocată de virusuri sau bacterii. Bronșita iritativă este provocată de expunerea la noxe sau praf.

Frecvent, bronșita acută se corelează cu o infecție pulmonară. Cele mai multe infecții sunt de cauză virală, doar o mică parte au drept cauză o infecție bacteriană.

Cele mai frecvent izolate virusuri în bronșitele acute necomplicate sunt virusurile gripale A și B. În acest caz simptomele pot include frisoane si dureri musculare. Foarte frecvente sunt și infecțiile cu virusuri paragripale sugerate de prezența crupului la copii, dar și cele provocate de virusul respirator sincițial la copiii sub 1 an și la bătrâni.

Dintre cauzele bacteriene cele importante sunt Mycoplasma pneumoniae, Bordetella pertusis și Chlamidia pneumoniae. Infecția cu Mycoplasma pneumoniae este frecventă in rândul studenților si militarilor. Bordetella pertusis afectează preponderent adulții tineri și adolescenții.

Diagnostic și tratament

În cele mai multe cazuri, diagnosticul se pune pe baza examenului clinic realizat de medicul specialist pneumolog. Pentru o mai buna evaluare a funcției respiratorii se poate realiza testul de spirometrie. Acesta masoară volumul pumonar și ușurința cu care aerul patrunde in plămâni. Dacă in urma rezultatelor medicul consideră necesar, poate recomanda teste suplimentare, precum o radiografie, pentru a stabili exact gradul afectării pulmonare.

Bronșita acută dispare in general după 6 săptămâni fără a fi necesară o intervenție medicală.

Pentru o recuperare rapidă se recomandă odihnă (cel puțin 8 ore pe zi) și o hidratare corespunzătoare.

Se poate administra tratament simptomatic pentru a ușura recuperarea:

-antitusive pe bază de codeină dacă tusea este seacă, chinuitoare. Se eliberează doar pe baza rețetei medicale;

-expectorante și mucolitice dacă tusea este productivă, pentru a favoriza eliminarea secrețiilor, in general sub formă de siropuri cu guaifenesinum;

-bronhodilatatori de tip β2 agoniști inhalatori la pacienții cu wheezing sau care asociază și astm bronșic. Se recomandă folosirea bronhodilatatoarelor inhalatorii și nu a celor orale din cauza efectelor adverse sistemice care pot aparea;

-decongestionante dacă este asociată o infecție de tract respirator superior, asociate in ultimul timp cu antihistaminice care scad intensitatea tusei;

-analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene pentru a reduce febra, cefaleea, tusea, durerile musculare și toracice.

-renunțarea la fumat în cazul fumătorilor;

Tratamentul antimicrobian va fi administrat DOAR la recomandarea medicului specialist. Având in vedere ca majoritatea bronșitelor sunt de cauză virală, pacientul NU va beneficia de un tratament cu antibiotice dacă bronșita nu prezintă complicații. Trebuie respectată abordarea terapeutică impusă de medic pentru a evita dobândirea rezistenței bacteriene și apariția eventualelor efecte adverse.