Boala cerebrovasculară – ce este si cum se manifestă ea?

Boala cerebrovasculară se referă la un grup de condiţii ce pot conduce la un eveniment cerebrovascular, precum atacul vascular cerebral. Aceste evenimente afectează vasele de sânge şi fluxul sanguin la nivelul creierului. Dacă se produce un blocaj al fluxului de sânge, iar celulele nervoase nu mai primesc oxigen apare o injurie cerebrală. Boala cerebrovasculară se poate dezvolta în numerose moduri, dar principalele cauze sunt tromboza venoasă profundă şi ateroscleroza, afecţiuni în care se formează cheaguri de sânge.

Accidentul vascular cerebral, atacul ischemic tranzitor, anevrismele şi alte tipuri de malformaţii arteriovenoase sunt tipuri de boli cerebrovasculare. Alte exemple sunt reprezentate de stenozele arterei carotide, ale arterelor intracraniene sau ale arterelor vertebrale.

Noţiuni cheie referitoare la boala cerebrovasculară

  • Boala cerebrovasculară se referă la un grup de afecţiuni ce împiedică un flux sanguin optim la nivelul creierului
  • Printre simptomele precoce ale atacului vascular cerebral se numără senzaţia de slăbiciune şi dificultățile în comunicare
  • Principalul simptom al hemoragiei cerebrale este durerea severă de cap brusc instalată
  • Orice eveniment cerebrovascular este o urgenţă medicală, numărul de urgenţă 112 ar trebui apelat cât mai precoce.

Simptomele bolii cerebrovasculare

Semnele şi simptomele bolii cerebrovasculare sau ale atacului vascular cerebral depind foarte mult de locul unde apare blocajul şi de cantitatea de ţesut cerebral afectat.

Diferite evenimente cardiovasculare pot avea diferite simptome, dar printre cele mai întâlnite simptome se numără:

  • durere de cap severă, brusc instalată
  • hemiplegie
  • hemipareză
  • confuzie
  • dificultăţi de comunicare, vorbire îngreunată sau incoerentă
  • tulburări de vedere
  • tulburări de echilibru
  • pierderea stării de conştienţă.

Ajutorul medical de urgenţă este foarte important în cazul unui atac vascular cerebral, deoarece acesta poate să aibă efecte pe termen lung precum afectarea cogniției sau demenţă.

Cauze ale bolii cerebrovasculare

Boala cerebrovasculară poate să apară dintr-o varietate de motive. Dacă vasele de sânge sunt afectate în cursul unui atac vascular , aportul de sânge către celulele nervoase va fi afectat. În aceste condiţii aportul de oxigen către creier va fi afectat, iar celulele nervoase vor începe să moară. Afectarea creierului este ireversibilă, iar ajutorul medical de urgenţă este necesar.

Ateroscleroza vaselor cerebrale este un tip de boală cerebrovasculară. Ea apare când nivelele mari de colesterol se asociază cu inflamaţia vaselor cerebrale, apărând plăci groase de aterom ce îngreunează sau blochează fluxul sanguin. În momentul în care fluxul sanguin este complet blocat, atunci pot să apară atacuri vasculare cerebrale sau atacuri ischemice tranzitorii.

Tipuri de boală cerebrovasculară

Accidentul vascular cerebral, atacul ischemic tranzitor şi hemoragia subarahnoidiană se numără printre cele mai comune forme de boală cerebrovasculară.

Accidentul vascular cerebral ischemic

Un accident vascular cerebral ischemic se produce atunci când un vas de sânge care aduce sânge la creier este blocat de un cheag sau de o placă de aterom. Un cheag, numit și tromb, se poate forma la nivelul unei artere ce e deja îngustată de o placă de aterom. În momentul în care fluxul sanguin este blocat, aportul de oxigen spre zona respectivă este oprit, iar celulele nervoase mor. Impactul accidentului vascular cerebral depinde de calibrul vasului blocat, de zona vascularizată, de funcția țesutului nervos, dar și de rapiditatea cu care se intervine terapeutic.

Uneori accidentul vascular cerebral ischemic poate să fie produs de un embol venit din altă parte a corpului. Cel mai frecvent acest lucru se întâmplă la pacienții cu fibrilație atrială. Dacă pacienții nu urmează o terapie anticoagulantă, la nivelul inimii se pot forma cheaguri mici de sânge ce mai apoi sunt aruncate în circulație, producând fenomene de ischemie vasculară periferică. Acel cheag se poate opri la nivelul vaselor cerebrale, producând un accident vascular cerebral ischemic.

Accidentul vascular cerebral hemoragic

Acest tip de accident vascular cerebral apare când un vas de sânge de la nivelul creierului se sparge, iar sângele se scurge la nivelul creierului. Consecințele sunt grave, deoarece pe lângă leziunile produse de hemoragie, apar fenomene de compresiune la nivel cerebral. De asemenea hemoragia poate să conducă la scăderea fluxului de sânge spre alte zone din creier.

Atacul ischemic tranzitor

Atacul ischemic tranzitor apare atunci când o arteră este blocată temporar, afectând fluxul sanguin către creier. Nu există simptome specifice pentru atacul ischemic tranzitor, ele sunt aceleași cu ale accidentului vascular cerebral, dar durează doar o perioadă scurtă de timp. Deoarece simptomele dispar relativ repede, marea majoritate a pacienților nu se adresează medicului. Totuși, dacă o persoană a dezvoltat un atac ischemic tranzitor, atunci aceasta prezintă un risc foarte mare de a dezvolta un accident vascular cerebral în următoarele luni. Din acest motiv este foarte important ca acești paciență să se adreseze medicului cât mai rapid.

Având în vedere că simptomele durează de regulă 2-15 minute, ele dispărând în maxim 24 de ore, este foarte important să se diferențieze atacul ischemic tranzitor de alte patologii ce il pot mima, precum migrenele, crizele epileptice sau hipoglicemiile.

Hemoragia subarahnoidiană sau anevrismele

Defectele de la nivelul vaselor de sânge cerebrale, fac ca acestea să se rupă la un moment dat. În cazul în care apare ruptura, fluxul de sânge eliberat va afecta integritatea țesutului cerebral cu rezultate posibil devastatoare.

Factori de risc ai bolii cerebrovasculare

Accidentul vascular cerebral este cel mai des întâlnit eveniment cerebrovascular. El apare mai frecvent la bărbații peste 65 de ani, mai ales la cei ce au rude apropiate ce au suferit accidente vasculare cerebrale.

Printre factorii de risc ai accidentelor vasculare cerebrale și a altor tipuri de boală cerebrovasculară se numără:

  • hipertensiunea arterială sau creșterea tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg
  • fumatul
  • obezitatea
  • sedentarismul
  • diabetul zaharat
  • un nivel al colesterolului peste 240 mg/dL.

Aceiași factori de risc creșc șansele apariției unui anevrism, dar anevrismele pot să apară și la tineri, fiind vorba de un defect congenital sau în urma unui traumatism.Malformațiile vasculare cerebrale pot să apară și în timpul sarcinii. Trebuie menționat că unii factori de risc ai bolii cerebrovasculare se pot prevenii prin urmarea unui stil de viață sănătos și echilibrat.

Alți factori de risc:

  • boala Moya-Moya, o condiție progresivă ce duce la blocarea arterei carotide și a ramurilor acesteia
  • angioamele venoase, prezente la 1 din 50 de persoane, dar care rar sângerează sau produc simptome
  • malformația venei Galen, un defect ce apare în timpul perioadei gestaționale.
  • anumite medicamente sau boli ce cresc coagulabilitatea sângelui, favorizând apariția cheagurilor și crescând riscul de apariție al accidentelor vasculare ischemice
  • terapia de substituție hormonală, mai ales la persoanele cu ateroscleroză

Diagnosticul bolii cerebrovasculare

Orice eveniment cerebrovascular este o urgență, iar numărul de urgență 112 trebuie apelat căt mai repede. Pacientul trebuie să ajungă imediat la o unitate medicală.

La spital un medic va cere informații cu privire la istoricul pacientului și va încerca să evalueze eventualele deficite neurologice motorii sau senzoriale, precum tulburările de vedere, prezența unor reflexe anormale sau slăbiciunea musculară.În departamentul de urgență se va efectua și o electrocardiogramă, pentru a detecta existența unor eventuale aritmii, precum fibrilația atrială,implicate în apariția emboliilor cerebrale.

Pentru un diagnostic corect, medicul va cere efectuarea unor investigații imagistice precum:

  • Tomografia computerizată – utilă mai ales în diagnosticul evenimentelor hemoragice
  • Imagistica prin rezonanță magnetică – poate detecta accidentul vascular cerebral ischemic încă din primele faze
  • Angiografia cerebrală.

Tratamentul bolii cerebrovasculare

În cazul unui accident vascular cerebral acut, diagnosticul rapid și inițierea imediată a tratamentului sunt elemente cruciale. Unele medicamente pot fi utilizate numai într-o anumită perioadă de timp de la debutul simptomelor.

În cazul unei hemoragii cerebrale, pacientul trebuie evaluat de un medic neurochirurg pentru a stabilii beneficiile unei intervenții chirurgicale imediate în vederea scăderii presiunii intracraniene și limitării zonei afectate.

Plăcile de aterom și stenozele de la nivelul arterei carotide pot fi și ele tratate prin angioplastie cu balon sau stentare.

Tratamentul medicamentos

Medicamentele ce scad nivelul de colesterol, precum statinele, se utilizează în tratamentul bolii cerebrovasculare. Ele au rolul de a menține stabilitatea plăcilor de aterom, în vederea prevenirii ruperii acestora și a formarii cheagurilor la nivelul unei plăci rupte. De asemenea statinele împiedică progresia plăcilor de aterom.

Alte medicamente utilizate sunt antiagregantele plachetare precum aspirina sau clopidogrelul. Ele au rolul de a scădea riscul de apariție al accidentelor vasculare cerebrale ischemice prin prevenirea apariției cheagurilor de sânge. Aceste medicamente se folosesc mai ales la pacienții cu antecedente de accident vascular cerebral sau la cei cu risc crescut.

Prevenția bolii cerebrovasculare

Printre cele mai importante metode de prevenție ale bolii cerebrovasculare se numără:

  • exerciții fizice regulate
  • renunțarea la fumat
  • o dietă săracă în grăsimi
  • menținerea unei greutăți corporale optime
  • controlul tensiunii arteriale
  • scăderea nivelului de colesterol prin dietă sau medicamentos

Pacienții cu aritmii cardiace ar trebui să discute cu medicul curant referitor la beneficiile unei terapii antiagregante sau anticoagulante pentru prevenirea accidentelor embolice. Trebuie să menționăm în mod special importanța terapiei anticoagulante la pacienții cu fibrilație atrială în vederea scăderii riscului accidentelor vasculare cerebrale embolice.

Prognosticul bolii cerebrovasculare

Accidentele vasculare cerebrale și alte evenimente cerebrovasculare pot fi fatale, dar cu un diagnostic rapid și urmarea imediată a unui tratament, unii pacienți se pot recupera complet sau parțial. Persoanele aflate la risc sau cu boală cerebrovasculară cunoscută ar trebui să urmeze un stil de viață sănătos și să urmeze instrucțiuniile medicului curant pentru a scădea riscurile evenimentelor acute.

Prognosticul acestei boli depinde foarte mult de tipul de eveniment cerebrovascular, de cât de sever este și de cât de repede s-a intervenit terapeutic.

În cazul în care observați la persoanele din jurul vostru simptome ale evenimentelor cerebrovasculare, vă recomandăm să apelați de urgență numărul de telefon 112. Fiecare secundă conteză în această patologie, iar o intervenție medicală rapidă este esențială în recuperarea pacientului.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!