Boala Alzheimer
Deteriorarea cognitiva in boala alzheimer

Boala Alzheimer – cauze, simptome, tratament

inscriere in comunitate de doctori

Ce este boala Alzheimer?

Boala Alzheimer este o afectiune ireversibila si descrie un număr de simptome care afectează memoria, comportamentul şi modul de gândire, toate acestea interferând cu activităţile zilnice. Aceasta afectiune este data dupa doctorul Alois Alzheimer. Acesta, in 1906, a observat schimbari la nivelul creierului unei femei decedate din cauza unei boli neurologice. Simptomele includeau pierderi de memorie, dificultati de vorbire si comportament neadecvat. Dupa moartea acesteia s-au evidentiat niste aglomerari la nivelul creierului, „placa de amiloid”.

Boala Alzheimer este cea mai frecventa formă de demenţă, întâlnindu-se în aproximativ 60% din cazuri. In Noua Zeelandă se preconizează că până în anul 2031, din 28.000 de persoane afectate de boala Alzheimer, estimate în prezent, se va ajunge până la 28.000. Această afecţiune este o boală degenerativă şi, momentan, nu există o soluţie de vindecare. Tratamentul se axeaza doar pe încetinirea avansării bolii şi pe minimizarea simptomelor.

Schimbările produse la nivelul creierului în boala Alzheimer

Există o continuă cercetare în vederea stabilirii cât mai exacte a modului de instalare şi pregresiei acestei boli. Este probabil că degenerarea care are loc la nivelul creierului începe cu ani înainte ca problemele de pierdere a memoriei şi afectarea comportamentului să se manifeste. În timpul acestei perioade preclinice, persoana afectată este aparent sănătoasă, deşi la nivelul creierului se petrec o serie de modificări toxice. Se pare că, iniţial, modificările apar la nivelul hipocampusului, acea parte a creierului responsabilă pentru activitatea de memorare. Cu cât boală avansează, cu atât mai mulţi neuroni mor şi aria creierului afectată se măreşte progresiv.

Ştiinţa nu poate încă înţelege ce anume face posibilă instalarea bolii. Cauzele par a conduce spre concluzia că există o combinaţie de factori genetici, de mediu şi stilul de viaţă. Balanţa acestor factori, care face să crească sau sa scadă riscul de instalare a bolii Alzheimer, înclină diferit de la o persoană la alta.

Care este mecanismul apariţiei bolii?

Creierul conţine în jur de 100 de miliarde de celule nervoase, toate acestea formând între ele conexiuni denumite medical, sinapse neuronale. În boala Alzheimer, aceşti neuroni încep să se deterioreze progresiv. In schimb, organismul acţionează împotriva acestui proces, producând o proteină, numită amiloid. Aceasta, la rândul ei, acumulată în cantitate mare în creier, va ajuta la procesul de deteriorare neuronală. Proteina se aglutinează şi formează aşa numitele „plăci de amiloid” care duc la moartea celulelor nervoase şi la scăderea sintezei de substanţe chimice din creier (neurotransmiţători).

Factorii de risc implicați în boala Alzheimer ?

Înaintarea în vârstă şi istoricul familial de boală Alzheimer sunt cei mai cunoscuţi factori de risc.  Se poate spune, astfel, că această afecţiune este o combinaţie de factori de mediu şi genetici (prezenţa sau schimbarea anumitor gene, sindromul Down). Se mai cunosc şi alţi factori ce au legătură cu boală Alzheimer ca:
• expunerea la substanţe chimice, cum sunt: pesticidele, cleiuri, vopsele;
• accidente la nivelul capului
• obezitate şi rezistenţă la insulină
• hipertensiunea arterială
• fumatul
• diabetul, colesterlolul ridicat
Se poate afirma, deci, că boala Alzheimer este într-o strânsă relaţie cu stilul de viaţă, activităţile fizice şi intelectuale. Acestia reprezinta factori ce pot ajuta la scăderea riscurilor de apariţie a acestei afecţiuni.

Care sunt manifestările bolii Alzheimer?

Atât evoluţia bolii, cât şi semnele şi simptomele acesteia sunt diferite de la o persoană la alta. Speranţa de viaţă a unei persoane afectate de această boală, pornind de la diagnosticarea bolii, poate varia, de la 5, la 20 de ani.

Boala evoluează astfel:

În primele faze ale bolii se pot întâlni simptome ca: schimbări de dispoziţie manifestate prin iritabilitate, anxietate, scăderea spontaneităţii şi a capacităţii de iniţiativa, pierderea memoriei de scurtă durata, dificultăţi de exprimare, probleme de învăţare şi acumulare de noi cunoştinţe, dificultăţi în realizarea activităţilor de zi cu zi.

Odată cu progresia acestei afecţiuni, persoana cu boala Alzheimer se va confrunta cu: probleme de dezorientare, dificultatea în a recunoaşte persoanele apropiate, lipsa de concentrare şi confuzie de scurtă durată, scăderea poftei de mâncare, probleme în activităţi ca citirea, scrierea, neglijarea păstrării igienei personale, avansarea în schimbarea de dispoziţie care se poate manifesta prin agresivitate, servicii de îngrijire la domiciliu.

Boala Alzheimer în ultimele stagii de evoluție

Ultimele stagii în evoluţia bolii se vor caracteriza prin: pierderea capacităţii de înţelegere şi exprimare, incapacitatea celui afectat de a recunoşte membrii familiei, şi chiar pe sine însuşi, incontinenţă urinară, incapacitatea de control al tranzitului intestinal, dezorientare completă, scăderea activităţii fizice şi creşterea perioadelor de somn.
Această boală validanta are un impact puternic asupra tuturor membrilor familiei persoanei afectate. Cu toate că tulburările neurologice se agravează în timp, este important să se pună accentul pe abilităţile pe care bolnavul le mai deţine încă, precum: auzul, sau sensibilitatea tactilă.

Boala Alzheimer – Diagnostic

Există mai multe metode prin care doctorul hotărăşte dacă o persoană cu pierdere de memorie are boală Alzheimer, deoarece demenţa poate fi întâlnită şi în alte afecţiuni. Nu există un singur test care să ateste boala. Există o serie de evaluări privind istoricul medical şi psihiatric personal pentru excluderea altor afecţiuni posibile. Acestea constau în:
• întrebări privind probleme medicale cu care pacientul s-a confruntat în trecut, constatarea schimbării de personalitate, afectatarea activităţii zilnice

• teste de memorie, de atenţie, de evaluare a unor eventuale tulburări de limbaj
• examinare fizică şi neurologică
• teste de sânge şi urină pentru descoperirea unor alte posibile cauze ale bolii
• Scanarea creierului prin diferite metode ca: rezonanţă magnetică nucleară (RMN), tomografie computerizată (CT), tomografie cu emisie de pozitroni (PET scan).
Doctorul poate solicita repetarea testelor pentru a putea preciza felul în care boala progresează în timp. Boala Alzheimer poate fi diagnosticată în totalitate doar după deces, atunci când poate fi posibilă o examinare a ţesutului cerebral.

Boala Alzheimer – Tratament

Boala Alzheimer este o afecţiune complexă şi, deocamdată, nu există medicamente care să o trateze cu succes. Abordările medicale se concentrează, în prezent, pe ajutarea persoanelor afectate să îşi menţină stabile, un timp cât mai îndelungat, funcţiile creierului. De asemenea, se concentreaza pe managerierea simptomelor comportamentale care se manifestă, pe încetinirea progresiei sau întârzierea instalarii bolii. Tratamentul bolii presupune, astfel, ameliorarea simptomatologiei şi evitarea unor eventuale complicaţii:
• Evitarea fumatului
• Un stil de viaţă sănătos şi încurajarea activităţii sociale pentru a evita sentimentul de neputinţă şi singurătate
• Încurajarea continuării activităţilor zilnice
• Tratament medical care să combată eventuale probleme legate de funcţia creierului: anemia, boli pulmonare.

Care este medicaţia persoanei afectate?

Tratamentul medicamentos al bolii Alzheimer este, din păcate, puţin spectaculos, în prezent.
Doctorul poate prescrie medicamente tranchilizante care să reducă agitaţia şi insomniile, dar limitat, întrucât acestea pot agrava confuzia. S-a demonstrat o anume eficienţă a unui grup de medicamente numite inhibitori de colinesterază care limitează distrugerea unui neurotransmiţător, denumit acetilcolină, cu rol în procesul de memorare. Din acestea pot fi enumerate: tacrina şi donepezilul.

Memantina (Ebixa) funcţionează altfel decât inhibitorii de colinesterază, medicamentul împiedicând excesul de calciu în celula nervoasă ce poate provoca deteriorarea acestora.
Se investighează şi efectul antiinflamatoarelor nesteroidiene ( ex: indomatacin) care au arătat anumite beneficii în boala Alzheimer. Cercetările continuă să descopere noi alternative: anti-oxidanţii (Vitamina E), seleniu, extracte de ginko boloba.

Cum prevenim boala Alzheimer?

Nu există metode prin care se poate preveni boală Alzheimer, totuşi, s-au făcut studii epidemiologice care au arătat faptul că alegerea unui stil de viaţă sănătos poate reduce riscul apariţiei acestei afecţiuni.
Activitatile regulate, atât intelectuale, cât şi fizice, prezintă efecte pozitive asupra creierului şi pot reduce progresia bolii. O dietă sănătoasă şi diversificată poate influenţa, de asemenea, evoluţia bolii, aceasta presupunand diata tip mediteranean: fructe, legume, măsline, fasole, cereale integrale, dar şi produse de origine animală: brânză, ouă, iaurt, peste, carne de pasăre etc.

Un singur comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!