Bila-fiziologia secreției biliare

Generalități

Printre multiplele roluri pe care le îndeplinește ficatul în organism se numără și sinteza și secreția bilei. Bila este un lichid complex, de culoare galben-verzuie, secretat de hepatocite (celulele ficatului). Ea este stocată în vezica biliară în perioadele dintre mese (interdigestive), urmând a fi eliberată în duoden în timpul mesei. Ajunsă acolo, bila asistă la digestia lipidelor (grăsimilor) alimentare. Organismul uman secretă zilnic, în condiții fiziologice, între 600 și 1200 mL de bilă.

Compozițe

Secreția biliară este compusă, în principiu, din următoarele substanțe:

apă, în proporție de aproximativ 80%;

acizii biliari (în jur de 12%), substanțele care participă activ la digestia lipidelor din tractul alimentar. Acizii biliari sunt produși de hepatocite utilizând colesterol, atât cel de proveniență alimentară cât și cel sintetizat de ficat. Prin combinarea cu sodiul și potasiul se obțin sărurile biliare, cu acțiune similară. Prin proprietățile pe care le au, acizii biliari acționează ca un „detergent” asupra particulelor de grăsime, transformându-le în picături din ce în ce mai mici, proces denumit emulsificare. Emulsificarea nu reprezintă digestia propriu-zisă, însă prin intermediul său se mărește considerabil suprafața pe care pot acționa lipazele (enzimele pancreatice responsabile cu digestia grăsimilor).

lecitină, o substanță din clasa fosfolipidelor ce asistă de asemenea la digestia grăsimilor;

-alți compuși din categoria fosfolipidelor

colesterol, o substanță insolubilă în mod normal în soluții apoase, solubilizat în bilă cu ajutorul sărurilor biliare și lecitinei. Pentru ca procesul de solubilizare să fie eficient, trebuie menținut un anumit raport între cantitatea de colesterol prezentă în bilă și cantitatea de săruri biliare existentă. Atunci când există o cantitate prea mare de colesterol, acesta cristalizează rezultând calculi biliari (aglomerări de colesterol, bilirubină și proteine)

bilirubină conjugată, un pigment ce rezultă în principal în urma degradării globulelor roșii din sânge. Acesta este preluat de ficat, conjugat (combinat cu anumite substanțe) și secretat împreună cu bila în intestin, pentru a fi eliminat prin materiile fecale.

-alte substanțe în proporții reduse: proteine, mucus, electroliți, anumite medicamente și produșii rezultați în urma metabolizării (degradării) acestora.

Secreție

Producția bilei începe în celulele ficatului, în hepatocite. Acestea secretă bila (bogată în acizi biliari, lecitină, colesterol și alți compuși organici)  și o eliberează în canalicule. În timp ce lichidul este vehiculat prin ductele biliare de diametre crescătoare, celulele care mărginesc aceste ducte diluează bila prin adaosul de apă, ioni de sodiu și ioni bicarbonat. Acest proces este util în vederea neutralizării acidității gastrice ce ajunge în intestin odată cu trecerea chimului din stomac în duoden. Bila contribuie în acest mod la asigurarea unui mediu optim pentru digestie.

Bila astfel diluată parcurge ductele până la nivelul canalului Cistic, din care se varsă în vezica biliară, cunoscută și sub denumirea de colecist sau, popular, „fiere”. Acest organ, situat imediat sub ficat, are rolul de a depozita bila în timpul perioadelor interdigestive, de a o concentra și de a o elibera în momentul în care alimentele au pătruns în duoden. Bila veziculară este de 5-20 de ori mai concentrată în săruri biliare decât cea hepatică, datorită faptului că celulele ce tapetează colecistul absorb apa din bilă.

Mecanism de acțiune

În momentul în care alimentele bogate în grăsimi pătrund în prima porțiune a intestinului, se trimit semnale nervoase și hormonale care comandă contracția vezicii biliare. Bila din interior este împinsă prin canalul Coledoc în intestin, unde participă la emulsionarea grăsimilor. În urma digestiei, sărurile biliare participă și la absorbția produșilor de digestie rezultați din lipide (acizi grași, monogliceride), prin formarea cu aceștia a unor agregate denumite „micelii”. În interiorul acestor agregate sunt conținute și vitaminele liposolubile (A, D, K, E).

După ce lipidele au fost digerate și produșii rezultați au fost absorbiți în circulație, o mare parte din sărurile biliare este de asemenea reabsorbită. Sărurile ajung prin vena portă înapoi la ficat, de unde sunt reutilizate, adică absorbite de hepatocite și reintroduse în compoziția bilei, parcurgând același ciclu. Procesul reprezintă circuitul entero-hepatic al sărurilor biliare. Restul componenților bilei (bilirubina, săruri care au rămas neabsorbite, fosfolipide, colesterol) ajung în materiile fecale, fiind eliminați.

Rolurile bilei

Bila îndeplinește astfel 2 roluri principale:

  1. Digestiv, facilitând următoarele procese:

-emulsionarea lipidelor

-activarea lipazelor pancreatice

-absorbția produșilor rezultați în urma digestiei lipidelor

-absorbția vitaminelor liposolubile.

  1. De excreție a unor substanțe nefolositoare. Este cazul bilirubinei, colesterolului în exces, anumitor medicamente sau produșilor de metabolizare ai medicamentelor.

 

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!