Atitudinea vaccinală actuală în România

inscriere in comunitate de doctori

Introducere

Există două tabere ce-și dezbat părerile și impresiile pro și contra imunizare privind vaccinarea la copii și sugari. Atitudinea asupra vaccinării este una reticientă datorată intervenției mass-media, ce a avut și va avea o influență mare asupra opiniei publice, deseori aceasta fiind de tip negativ.

Acoperirea vaccinală a scăzut foarte mult în România, iar acest aspect ridică multe semnale de alarmă în practica medicală actuală.

În cele ce urmează, vom descrie cauzele cele mai des invocate de către cei ce susțin atitudinea antivaccinare și vom aduce dovezi clare din literatura medicală de specilitate care să demonstreze că ”argumentele” sunt inexacte iar ” miturile” pot fi elucidate cu dovezi concrete.

Aspecte

Vaccinarea este procesul prin care organismul uman își dezvoltă imunitate specifică prin producerea de anticorpi specifici la introducerea în organism a microorganismelor biologice vii atenuate sau inactivate ale căror caractere patogene nu mai pot ataca organismul uman.

Deși s-au evidențiat, în datele statistice, progrese remarcabile privind rata de scădere a incidenței bolilor prevenibile prin vaccinare din această perioadă comparând cu secolul trecut, în mass-media apar opinii dăunătoare ce îngrijorează familiile în luarea unei decizii asupra administrării de vaccinuri.

Se invocă consecințele majore ale vaccinurilor ca: moartea, astmul, ADHD, autism, tulburări autoimune, sindromul G-Barre. Datorită lipsei accesului la publicațiile medicale dar și a lipsei de informare a părințiilor, se promovează o părere neavizată, nejustificată, ce adună mai multă credibilitate decât opinia doctorului în medicină.

Pneumococul este un microorganism foarte puternic ce determină numeroase afecțiuni respiratorii frecvente, de gravitate înaltă, fiind un inamic în lupta sănătății actuale.

După descoperirea și aplicarea vaccinului antipneumococic s-a remarcat scăderea incidenței infecției cu pneumococ la populația din întreaga lume. Un alt exemplu, vaccinul antidifteric, unul dintre cele cuprinse în schema națională de vaccinare, este foarte eficient la copii, față de adulții ce nu au avut o șansă la acest rapel, deci aceștia vor fi vulnerabili la difterie.

Difteria este fatală și poate ucide indiferent de categoria de vârstă. Difteria a fost răspândită cu mai multe epidemii pe parcursul a multor secole, fiind atât de comună și cu simptomatologie atât de gravă, încât anul 1613 a fost numit ” anul strangulării”. În Spania, în 2015 a fost raportat un caz de deces al unui copil din cauza difteriei, eradicată fiind de 28 de ani. Copilul, nevaccinat împotriva bolii, era membru al unei familii ce făcea parte din grupurile antivaccinare. Copilul a decedat deoarece, pentru o patologie considerată deja eradicată, nu mai există antidot antidifteric pentru administrarea în caz de urgență. Este foarte îngrijorător fenomenul de antivaccinare din cauza refuzului familiei, acesta purtând numele de ” epidemie silențioasă” de câțiva ani încoace, cu efecte greu de estimat.

Cunoscutele ” mituri”

O serie de ” mituri” vechi stau la baza adoptării atitudinii îndoielnice asupra necesității, eficacității și siguranței vaccinurilor, printre care:

–          Vaccinurile sunt doar pentru copii.

–          Vaccinurile cauzează efecte adverse.

–          Vaccinurile determină autism.

–          Vaccinurile nu funcționează.

–          Vaccinurile nu sunt dovedite ca fiind sigure.

–          Vaccinurile cauzează SIDS ( sindromul de moarte subită a sugarului) .

–          Vaccinul BCG este riscant.

–          Vaccinurile determină boli autoimune .

–          Este mai bine să vaccinezi copilul după ce crește.

–          Copiii sub 1 an nu trebuie vaccinați.

–          Vaccinare anti-HPV determină sterilitate și tahicardie paroxistică.

Majoritatea vaccinurilor sunt eficiente în prevenirea bolilor în procent de 90-95%. Ca rezultate putem surprinde eradicarea variolei și eliminarea poliomielitei din țările europene actuale.

Vaccinurile nu sunt doar pentru copii

CDC a publicat în 2014 recomandări vaccinale pentru adulți, pe grupe de vârstă, după cum urmează:

–          Influenza ( Flu) în fiecare an câte o doză

–          Varicela ( Chickenpox), 2 doze pe parcursul vieții

–          Vaccinul HPV pentru femei: 3 doze pentru cei între 19 și 26 ani

–          Vaccinul HPV pentru bărbați: 6 doze între 19 și 26 ani

–          Zoster: 1 doză între 60 și 70 de ani

–          Hepatita A: 2 doze pe parcursul vieții

–          Hepatita B: 3 doze pe parcursul vieții

Vaccinurile cauzează efecte adverse

Efectele adverse sunt incidente medicale apărute după imunizare și sunt de de două tipuri: evitabile și inevitabile.

Companiile producătoare de vaccinuri evoluează ducând în timp la trecerea de la DTP la DTap, de la OPV la IPV, înlocuirea derivațiilor plasmatici vaccinali anti-hepatită B cu vaccin recombinat și revizuirea vaccinurilor anti-rotavirus.
Vaccinurile sunt din ce în ce mai sigure, iar beneficiile sunt mari și depășesc riscurile aferente cu mult.
Absolut toate tratamentele medicale pot avea reacții adverse, dar inflamația, febra medie sau ușoară, ori reacțiile adverse grave trebuie comparate cu patologia invalidantă în cazul nevaccinării: poliomielita determină paralizia; rujeola duce la encefalită; difteria și tetanosul produc exitus.

Vaccinurile nu determină autism

Journal of the American Medical Association ( JAMA) confirmă un studiu desfășurat pe o perioadă de 15 ani unde cercetătorii au ținut sub observație un lot de 95.000 copii. Au ajuns la concluzia că vaccinul nu sporește riscul apariției autismului sau vreo altă patologie din acel spectru.
Nu s-a găsit un risc mai mare la copiii vaccinați decât la cei nevaccinați și nici o asociere între vârsta la momentul vaccinării și dezvoltarea tulburărilor din spectrul autismului.

Autismul și modificările comportamentale ale paciențiilor cu autism sunt depistabile până în vârsta de 1 an cu modificări ” in utero” de tipul hiperplazie neuronală.

După anunțul implicării thimerosalului în riscul de apariție al autismului s-a declanșat o adevărată isterie în refuzul vaccinării ROR. Articolul revistei ”Lancet” a fost retras, autorul exlus din corpul medical național și totuși încă se mai discută despre acest aspect.

Copiii până într-un an trebuie vaccinați

Nou-născuții datorită anticorpilor ce își preiau de la mamă devin imuni la anumite boli, dar acești anticorpi dispar după 1 an.

Organizația Mondială a Sănătății estima că peste 700.000 dintre decesele raportate la copiii cu vârsta sub cinci ani au fost cauzate de boli ce ar fi putut fi prevenite prin imunizarea cu vaccinurile administrate de regulă la copii.

Numărul anual de decese la copiii sub 5 ani din cauza patologiilor prevenibile prin vaccinari sunt după cum urmează:

–          Pneumococ : 477.500

–          Rotavirus : 452.000

–          Rib : 200.000

–          Tuse convulsivă : 194.000

–          Rubeolă : 117.000

–          Tetanos neonatal : 59.000

–          Tetanos : 2.000

Concluzii

Deși, din punct de vedere științific, nu există nici o reactivare a dezbateriilor asupra vaccinurilor, mass-media susține fără vreo dovadă solidă contrariul.

Igienizarea apei, salubrizarea și vaccinarea sunt cele mai eficiente procese ce au în consecință însăși salvarea de milioane de vieți omenești.

Mass-media aduce o serie de presupuneri pentru a speria oamenii de vaccinare; deși, dacă ar exista o campanie puternică de înțelegere a modului de acțiune al vaccinurilor, populația ar putea adopta comportamentul provaccinare.

Suntem pe social media

Like us!