Căutare

Toate procedurile

Schimba ora Programări

Inchide

Programează Consultație

Atenție! Data și ora exactă a programării va fii stabilită telefonic, apoi vă va fi comunicată verbal dar si pe e-mail.

Programează serviciu medical

Cerere o ofertă medicală

Cerere serviciu medical

Analiza detaliată

Analiza detaliată

Răspuns

Răspuns

duminică, iulie 03, 2022

Arterele abdomenului - notiuni de anatomie

Buican
Buican

25 Aug 2021

eye-glyph Vizualizări: 1589

Distribuie Articolul

Abdomenul este partea corpului la om care este cuprinsă între pelvis și cutia toracică. În interiorul abdomenului se află cea mai mare parte a organelor ce se ocupă cu digestia și absorbția și alimentelor.  

 

Arterele abdomenului


Aorta abdominală (Pars abdominalis aortae; Aorta abdominalis)
Porțiunea abdominală a aortei începe la nivelul hiatului aortic al diafragmului, la nivelul marginii inferioare a vertebrei toracale 12 şi se termină la nivelul celei de-a 4-a vertebre lombare unde aorta se bifurcă (Bifurcatio aortae), dând naştere celor două artere iliace comune. Aorta abdominală este înconjurată de țesut conjunctiv lax și de plexul simpatic periaortic.
Raporturi:
Anterior (dinspre superior spre inferior):
 trunchiul celiac şi ramurile sale;
 plexul celiac;
 bursa omentală (care o separă de procesul papilar al ficatului şi de omentul mic);
 capul pancreasului şi vasele splenice (o încrucişează, fiind separate de ea prin intermediul arterei mezenterice superioare şi a venei renale stângi);
 porţiunea orizontală a duodenului;
 peritoneul parietal posterior;
 inserţia parietală a mezenterului (o încrucişează).
Posterior:
 coloana vertebrală (de la nivelul marginii inferioare a T12 la L4);
 arterele lombare;
 venele lombare stângi trei şi patru (o încrucişează în traiectul lor spre vena cavă inferioară);
Lateral dreapta:
 vena cavă inferioară care are un traiect divergent cu aorta dinspre
inferior spre superior și trece de partea dreaptă a coloanei vertebrale;
 lanțul ganglionar limfatic latero-aortic drept;
 cisterna chili;
 ductul toracic;
 vena azygos;
 stâlpul drept al diafragmului (care se interpune între vena cavă inferioară şi aortă);
Lateral stânga:
 stâlpul stâng al diafragmului;
 flexura duodenojejunală și mușchiul lui Treitz care ancorează flexura duodenojejunală;
 simpaticul lombar;
 marginea medială a rinichiului stâng și ureterul stâng;
 vasele mezenterice inferioare.
Ramuri colaterale:
Viscerale:
 trunchiul celiac;
 artera mezenterică superioară;
 artera mezenterică inferioară;
 arterele suprarenale mijlocii;
 arterele renale;
 arterele ovariene (la femei) sau arterele testiculare (la bărbaţi).
Parietale:
 arterea frenică inferioară;
 arterele lombare;
 artera sacrală mediană.
În funcție de emergența lor, ramurile colaterale ale aortei abdominale sunt următoarele:


Artera frenică inferioară (A. phrenica inferior)
Ia naştere din aorta abdominală superior de originea trunchiului celiac. De la origine se orientează superior, anterior şi lateral spre stâlpul corespunzător al diafragmului, în apropierea marginii mediale a glandei suprarenale, vascularizând diafragmul. Artera frenică inferioară stângă trece posterior de diafragm, în timp ce artera frenică inferioară dreaptă trece posterior de vena cavă inferioară. În apropierea marginii posterioare a diafragmului, se divide dând o ramură medială, care se anastomozează cu arterele musculofrenică şi cardiofrenică, şi o ramură laterală care se anastomozează cu arterele intercostale posterioare inferioare şi musculofrenică. Ramura laterală a arterei frenice inferioare drepte vascularizează vena cavă inferioară, iar ramura laterală a artere frenice inferioare stângi vascularizează porţiunea distală a esofagului.
Fiecare arteră frenică inferioară dă naştere la două, trei artere suprarenale superioare (Aa. suprarenales superior) destinate glandelor suprarenale.
Uneori, arterele frenice inferioare, pot lua naştere din trunchiul celiac, sau una din aorta abdominală şi alta din artera renală.


Trunchiul celiac (Truncus coeliacus)
Este o ramură nepereche, care ia naştere din peretele anterior al aortei abdominale la 1-1,25 cm sub nivelul hiatului aortic al diafragmului. De la origine se orientează anterior şi uşor la dreapta, iar după un traiect scurt dă naştere celor trei ramuri terminale ale sale: artera gastrică stângă, artera hepatică comună şi artera splenică.
Raporturi:
Anterior:
 bursa omentală;
 plexul celiac (care înconjoară trunchiul celiac).
În dreapta:
 ganglionul celiac drept;
 stâlpul drept al diafragmului;
 procesul caudat al ficatului.
În stânga:
 ganglionul celiac stâng;
 stâlpul stâng al diafragmului;
 mica curbură a stomacului.
Inferior:
 pancreasul;
 vena splenică.


Artera gastrică stângă (A. gastrica sinistra)


Este cea mai mică ramură a trunchiului celiac. De la origine se îndreaptă oblic superior şi la stânga, posterior de bursa omentală, până la nivelul cardiei, în dreptul curburii mici a stomacului. Aici dă naştere la câteva mici ramuri esofagiene (Rr. oesophageales), care străbat hiatul esofagian al diafragmului şi se anastomozează cu ramurile esofagiene care iau naştere din aorta toracică şi la câteva ramuri mici care se anastomozează cu ramuri provenite din artera lienală, vascularizând zona cardiei. Apoi, artera gastrică stângă se îndreaptă anterior şi inferior, de-a lungul micii curburi a stomacului, până în apropierea pilorului, unde se anastomozează cu artera gastrică dreaptă, ramură din artera hepatică comună. Artera gastrică stângă asigură împreună cu artera gastrică dreaptă vascularizaţia ambilor pereţi ai stomacului, de partea micii curburi.


Artera hepatică comună (A. hepatica comunis)
De la origine se orientează lateral spre dreapta, încrucişează vena portă, iar apoi, urcă spre hilul hepatic, divizându-se într-o ramură stângă şi o ramură dreaptă.
Ramuri:
1. Artera gastroduodenală (A. gastroduodenalis), ia naştere, cel mai frecvent,deasupra porţiunii superioare a duodenului, se orientează inferior, între duoden şi colul pancreasului, iar la nivelul marginii inferioare a duodenului se bifurcă dând naştere la artera pancreaticoduodenală superioară anterioară (A. pancreaticoduodenalis superior anterior) şi la artera gastroomentală dreaptă (A. gastroomentalis dextra). Înainte de a se bifurca, ea emite arterele retroduodenale (Aa.
retroduodenalis), artera supraduodenală (A. supraduodenalis) şi artera pancreaticoduodenală superioară posterioară (A. pancreaticoduodenalis superior posterior), care descinde posterior de capul pancresului, dă naştere la ramuri pancreatice (Rr. pancreatici) şi ramuri duodenale (Rr. duodenalis) şi se anastomozează cu ramura posterioară a arterei pancreaticoduodenale inferioare. Artera pancreaticoduodenală superioară anterioară, coboară între capul pancreasului şi duoden, dă naştere la ramuri pancreatice (Rr. pancreatici) şi ramuri duodenale (Rr.duodenalis) şi se anastomozeză
cu ramura anterioară a arterei pancreaticoduodenale inferioare. Artera gastroomentală dreaptă este cea mai mare ramură a arterei gastroduodenale, se orientează spre stânga lateral şi merge de-a lungul curburii mari a stomacului (la aproximativ 2 cm distanţă), întretaie structurile omentului mare şi se anastomozează în final cu artera gastroduodenală stângă, ramură a arterei splenice. Ea dă naştere la ramuri gastrice (Rr. gastrici) care vascularizează ambii pereţi ai
stomacului de partea marii curburi şi ramuri omentale (Rr. omentales) destinate omentului mare. De asemenea, vascularizează şi zona inferioară a porţiunii inferioare a duodenului.
2. Artera gastrică dreaptă (A. gastrica dextra) Ia naştere deasupra porţiunii superioare a duodenului, cel mai frecvent după originea arterei gastroduodenale. Descinde împreună cu omentul mic până la nivelul pilorului, apoi se orientează spre stânga având traiect de-a lungul micii curburi şi anastomozându-se cu artera gastrică stângă.
Vascularizează pereţii anterior şi posterior ai porţiunii distale a stomacului, înspre mica curbură.
3. Artera hepatică proprie.


Artera hepatică proprie (A. hepatica propria)

Continuă artera hepatică comună după emergenţa arterei gastrice drepte, astfel încât se poate afirma că bifurcaţia într-o ramură dreaptă şi una stângă aparţine de fapt arterei hepatice proprii şi nu a arterei hepatice comune.
1. Ramura dreaptă (R. dextra) dă naştere la:
 artera cistică (A. cystica) destinate vezicii biliare, ductului hepatic şi porţiunii superioare a ductului coledocului;
 artera segmentului medial, lobului caudat (A. lobi caudat);
 artera segmentară anterioară (A. segmenti anterioris);
 artera segmentară posterioară (A. segmenti posterioris).
2. Ramura stângă (R. sinister) dă naştere la:
 artera lobului caudat (A. lobi caudati);
 artera segmentală medială (A. segmenti medialis);
 artera segmentară laterală (A. segmenti lateralis);
 ramura intermediară (R. intermedius).

Artera splenică (lienală) (A.splenica; A. lienalis)
Este cea mai voluminoasă ramură a trunchiului celiac. De la origine se îndreaptă uşor ascendent spre stânga, posterior de stomac şi de bursa omentală, de-a lungul marginii superioare a pancreasului. În apropierea splinei se divide
dând naştere la mai multe ramuri splenice (Rr. splenici; Rr. lienalis), care pătrund în hilul splinei.
Ramurile arterei splenice sunt următoarele:
1. Ramurile pancreatice (Rr. pancreatici) sunt destinate vascularizaţiei gâtului, capului şi cozii pancreasului. Ele iau naştere din artera splenică de-a lungul marginii superioare a pancreasului şi sunt reprezentate de:
 artera pancreatică dorsală (A. pancreatica dorsalis);
 artera pancreatică inferioară (A. pancreatica inferior);
 artera prepancreatică (A. prepancreatica);
 artera pancreatică mare (A. pancreatica magna);
 artera cozii pancreasului (A. caudae pancreatis).
2. Artera gastroomentală stângă (A. gastroomentalis sinistra) ia naştere în apropierea hilului splinei, se orientează anteroinferior şi se anastomozează cu artera gastroduodenală dreaptă. Dă naştere ramuri gastrice (Rr. gastrici) destinate pereţilor anterior şi posterior ai stomacului în şaua marii curburi, şi ramurilor omentale (Rr. omentales), destinate omentului mare.
3. Arterele gastrice scurte (Aa. gastricae breves), în număr de cinci până la şapte, iau naştere din porţiunea finală a arterei splenice. Pătrund între straturile ligamentului gastrosplenic şi vascularizează fundul stomacului, anastomozându-se cu ramuri ale arterelor gastrică stângă şi gastroduodenală
4. Artera gastrică posterioară (A. gastrica posterior) ia naştere cel mai frecvent din porţiunea mijlocie a arterei splenice. Se orientează ascendent, posterior de bursa omentală şi vascularizează peretele posterior al stomacului.


Artera mezenterică superioară (A. mesenterica superior)
Ia naştere din aorta abdominală la aproximativ 1 cm sub originea trunchiului celiac şi trece anterior de vena renală stângă. Se orientează inferior, şi uşor anterior şi spre dreapta, trecând în faţa porţiunii transverse a duodenului şi apoi în traiectul său descendent încrucişează cava inferioară, ureterul drept şi muşchiul psoas mare. În traiectul ei este însoţită de vena mezenterică superioară şi este înconjurată de un plex nervos. Artera mezenterică superioară vascularizează întregul intestin subţire, colonul ascendent şi jumătatea dreaptă a colonului transvers.
Ramuri:
1. Artera pancreaticoduodenală inferioară (A. pancreaticoduodenalis inferior) ia naştere din artera mezenterică superioară la nivelul marginii superioare a porţiunii orizontale a duodenului. Se bifurcă şi dă naştere unei ramuri anterioare (R. anterior) care se anastomozează cu artera pancreaticoduodenală superioară anterioară şi a ramurii posterioare (R. posterior) care se anastomozează cu artera pancreaticoduodenală superioară posterioară. Ambele sisteme
anastomotice asigură vascularizaţia capului pancreasului şi a duodenului adiacent.
2. Arterele jejunale (Aa. jejunales) în număr de 4 – 6 iau naştere din faţa stângă a arterei mezenterice superioare şi asigură vascularizaţia jejunului. Arterele jejunale au un traiect paralel în interiorul mezenterului şi se divid formând arcade arteriale din care pleacă artere de gradul II. Această dispoziţie continuă formându-se arcade de gradul
II, III, IV. Din aceste ultime arcade pleacă vasele drepte care vascularizează jejunul. Vasele drepte sunt vase de tip terminal.
3. Arterele ileale (Aa. ileales) în număr de 8 – 10, se dispun similar cu arterele jejunale, asigurând nutriţia ileonului.
4. Artera ileocolică (Aa. Ileocolica) se orientează inferior şi spre dreapta îndreptându-se spre fosa iliacă dreaptă încrucişând ureterul drept, vasele testiculare sau ovariene şi muşchiul psoas mare. Dă naştere următoarelor ramuri:
 artera cecală anterioară (A. caecalis anterior);
 artera cecală posterioară (A. caecalis posterior);
 artera apendiculară (A. appendicularis);
 ramura ileală (R. ilealis);
 ramura colică (R. colicus).
Artera ileocolică asigură vascularizaţia cecului, a apendicelui, a porţiunii terminale a ileonului (prin anastomoza ramurii sale ileale cu arterele ileale) şi a colonului ascendent (prin anastomoza ramurii sale colice cu artera colică dreaptă)
5. Artera colică dreaptă (A. colica dextra) ia naştere din porţiunea mijlocie a arterei mezenterice superioare, se orientează inferior şi spre dreapta dând naştere unei ramuri superioare care se anastomozează cu artera colică mijlocie şi o ramură inferioară care se anastomozează cu ramura colică a arterei ileocolice. În urma celor două anastomoze se formează două arcade marginale (Arci marginali coli) din care se desprind vase ce asigură vascularizaţia colonului ascendent şi a flexurii colice drepte. Artera care realizează vascularizaţia flexurii colice drepte este artera flexurii drepte (A. flexurae dextra).
6. Artera colică mijlocie (A. colica media) ia naştere inferior de pancreas,
se orienteză inferior şi spre dreapta, dând naştere unei ramuri drepte, care se anastomozează cu artera colică dreaptă şi unei ramuri stângi, ce se anastomozează cu o ramură a arterei mezenterice inferioare.

Artera mezenterică inferioară (A.mesenterica inferior)


Ia naştere la 3-4 cm deasupra bifurcaţiei aortei, este mai mică decât artera mezenterică superioară şi asigură vascularizaţia 1/3 stângi a colonului transvers, a colonului descendent, a colonului sigmoid şi a unei mari porţiuni a
rectului. De la origine se orientează inferior în spatele peritoneului, iniţial anterior şi apoi la stânga aortei, încrucişează artera iliacă comună stângă, pătrunde în mezocolonul sigmoid şi ajunge în pelvis ca artera rectală superioară.
Distal, vena mezenterică inferioară este situată lateral faţă de arteră.
Ramuri
1. Artera ascendentă (A. ascendens);
2. Artera colică stângă (A. colica sinistra) se orientează superior şi spre stânga, dând o ramură ascendentă şi o ramură descendentă. Ramura ascendentă trece anterior de mezocolonul transvers şi se anastomozează cu artera colică mijlocie asigurând vascularizaţia colonului transvers.
Ramura descendentă se anastomozează cu artera sigmoidiană superioară, asigurând vascularizaţia colonului descendent;
3. Arterele sigmoidiene (Aa. sigmoideae), frecvent în număr de trei (superioară, mijlocie şi posterioară) se orientează oblic spre stânga, încrucişează anterior ureterul, vasele testiculare (sau ovariene) şi muşchiul psoas mare, asigurând vascularizaţia porţiunii inferioare a colonului descendent şi a colonului sigmoid. Ele realizează superior
anastomoze cu artera colică stângă şi inferior cu artera rectală superioară. Aceste anastomoze formează artera marginală a colonului stâng din care pleacă vase drepte care asigură vascularizaţia 1/3 stângi a colonului transvers, a flexurii splenice, a colonului descendent şi sigmoid şi a porţiunii superioare a rectului;
4. Artera rectală superioară (A. rectalis superior) continuă practic artera mezenterică inferioară, pătrunzând în pelvis în interiorul mezocolonului sigmoid. În apropierea celei de-a treia vertebre sacrale dă naştere la două ramuri, câte una de fiecare parte a rectului. Din aceste ramuri vor lua naştere vase mici care perforează peretele rectal şi descind în interiorul stratului submucos până la nivelul sfincterului anal intern. Aici se anastomozează cu ramuri din artera rectală
mijlocie (din artera iliacă internă) şi cu ramuri din artera rectală inferioară din artera pudendală internă.


Artera suprarenală mijlocie (A. suprarenalis media)
Arterele suprarenale mijlocii, în număr de două, iau naştere pe feţele laterale ale aortei abdominale, aproximativ la acelaşi nivel cu artera mezenterică superioară. Se orientează uşor ascendent şi lateral spre glandele suprarenale corespunzătoare şi se anastomozează cu ramuri din arterele renale şi frenice. Artera suprarenală dreaptă trece posterior de vena cavă inferioară şi în apropiere de ganglionul celiac drept. Artera suprarenală stângă vine în raport cu ganglionul
celiac stâng, cu artera splenică şi cu marginea superioară a pancreasului.

Artera renală (A. renalis)
În număr de două, iau naştere de pe feţele laterale ale aortei abdominale sub originea arterei mezenterice superioare. Artera renală dreaptă este mai lungă decât cea stângă, se orientează lateral şi uşor descendent, posterior de vena cavă inferioară, vena renală stângă, capul pancreasului şi porţiunea descendentă a duodenului. Artera renală stângă trece posterior de vena renală stângă, capul pancreasului şi vena splenică.
Ramurile colaterale sunt reprezentate de:
1. ramuri capsulare (Rr. capsulaes) destinate capsulei renale;
2. artera suprarenală inferioară (A. suprarenalis inferior) care se anastomozează cu artera suprarenală mijlocie;
3. ramuri ureterice (Rr. ureterici) destinate uretrelor.
Ramurile terminale, în număr de două, iau naştere în apropierea hilului renal:
1. ramura anterioară (R. anterior) - dă naştere la:
 arterei segmentului superior (A. segmenti superioris);
 arterei segmentului anterosuperior (A. segmenti anterioris superioris);
 arterei segmentului anteroinferior (A. segmenti anterioris inferioris);
 arterei segmentului inferior (A. segmenti inferioris).
2. ramura posterioară (R. posterior) - dă naştere arterei segmentare posterioare (A. segmenti posterioris)


Artera ovariană (A. ovarica)
Există două artere ovariene care iau naştere din aorta abdominală, inferior faţă de originea arterelor renale. Se orientează inferior şi lateral, pătrund în pelvis, încrucişează artera şi vena iliacă externă şi ajung la nivelul ovarelor, unde pătrund în mezoovarium unde dau naştere la ramuri destinate ovarelor. Din artera ovariană iau naştere ramuri ureterice (Rr. ureterici) destinate ureterului şi ramuri tubare (Rr. tubari), destinate tubei uterine. O ramură din artera ovariană se poate anastomoza cu artera uterină, iar o altă ramură poate acompania ligamentul rotund pentru a vasculariza pielea labiilor mari.


Artera testiculară (A. testicularis)
Arterele testiculare sunt corespondentele arterelor ovariene de la femei. Iau naştere inferior faţă de originea arterei mezenterice. Cea dreaptă trece anterior de vena cavă inferioară şi posterior faţă de porţiunea.terminală a duodenului, artera colică dreaptă şi porţiunea terminală a intestinului subţire. Cea stângă trece posterior faţă de vena mezenterică inferioară, artera colică stângă şi porţiunea distală a colonului descendent. Arterele testiculare încrucişează anterior nervul genitofemural, ureterul şi artera iliacă externă şi pătrund în cordonul spermatic ajungând în scrot la nivelul extremităţii posterosuperioare a testiculului unde se bifurcă dând naştere apoi la ramuri terminale care pătrund în interiorul testiculului, asigurându-i vascularizaţia.
Din artera testiculară emerg ramuri ureterice (Rr. ureterici) destinate uretrei şi la ramuri epididimare (Rr. epididymales) destinate epididimului.


Arterele lombare (Aa. lumbales)
Frecvent în număr de 4-5. Iau naştere din zona postero-laterală a aortei corespunzător vertebrelor lombare.
Arterele lombare se îndreaptă postero-lateral, în spatele trunchiului simpatic, până la nivelul spaţiilor dintre procesele transverse lombare şi apoi se continuă în peretele abdominal. Ele se anastomozează între ele şi cu arterele
intercostale posterioare inferioare, subcostale, iliolombare, circumflexe iliace profunde şi epigastrice inferioare. Fiecare arteră lombară dă naştere la două ramuri:
 ramura dorsală (R. dorsalis) care vascularizează muşchii dorsali şi pielea regiunii dorsale;
 ramura spinală (R. spinalis) destinată porţiunii terminale a măduvei, cozii de cal, meningelui şi canalului vertebral. Din această ramură ia naştere artera medulară segmentală (A. medullais segmentalis).


Artera sacrală mediană (A. sacralis mediana)
Ia naştere la nivelul feţei posterioare a aortei puţin deasupra bifurcaţiei acesteia. Se orientează descendent, median şi anterior de ultimele vertebre lombare, sacru şi coccige şi se termină la nivelul glomusului coccigian (Glomus coccygeum). La nivelul ultimei vertebre, dă naştere arterelor lombare ima (Aa. lumbales imae). Din ea iau naştere şi ramuri sacrale laterale (Rr. sacrales laterales) care se anastomozează cu arterele sacrale laterale.


Artera iliacă comună (A. iliaca comunes)
Bifurcaţia aortei (Bifurcatia aortae) este situată anterolateral stâng de corpul celei de-a patra vertebre lombare, la acest nivel luând naştere cele două artere iliace comune.
Raporturi:
Pentru artera iliacă comună dreaptă:
 Anterior
o ureterul;
o ramuri nervoase simpatice;
o peritoneul parietal (o separă de ansele intestinului subţire).
 Posterior
o trunchiul simpatic;
o vena cavă inferioară;
o nervul obturator
o trunchiul lombosacrat;
o artera iliolombară.
 Lateral
o vena cavă inferioară;
o vena iliacă comună dreaptă.
 Medial
o vena iliacă comună stângă.
Pentru artera iliacă comună stângă:
 Anterior
o peritoneul;
o ileonul;
o artera rectală superioară;
o ureterul.
 Posterior
o trunchiul simpatic;
o vertebrele L4 – L5;
o nervul obturator;
o trunchiul lombosacral;
o artera iliolombară.
 Medial
o artera iliacă comună stângă (proximal).
 Lateral
o artera iliacă comună stângă (distal).


Artera iliacă comună se bifurcă, dând naştere la artera iliacă externă şi artera iliacă internă. Dă naştere şi la ramuri colaterale destinate peritoneului, muşchiului psoas mare, ureterului şi nervilor adiacenţi.

Adauga un comentariu

Medici care tratează această afecțiune

Logo

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.

Contacts

Colaborare:

colaborare@newsmed.ro

Publicitate:

publicitate@newsmed.ro
Social

Acum ne găsești și pe rețelele de socializare!