ANEVRISMUL AORTIC-cauze și tratament

1) Generalități despre anevrismul aortic

Anevrismul aortic reprezintă o dilatație anormală a peretului arterei, care interesează toate planurile anatomice ale acesteia. Această dilatație este determinată de multiple mecanisme care reduc rezistența peretelui, în special a mediei și astfel se creează un stres parietal care duce la formarea anevrismului aortic. Totuși, dacă la nivelul acestei dilatații apare o fisură a intimei, nu mai este considerat anevrism aortic, ci o disecție a aortei.

2) Noțiuni de anatomie

Ca să fie mai ușor de înțeles această afecțiune, este bine de cunoscut niște noțiuni de anatomie despre aortă. Aorta este artera principală a sistemului arterial care pornește de la nivelul inimii, mai exact din ventriculul stâng. Prezintă următoarele porțiuni: ascendentă, crosa aortei, descendentă si partea abdominală, care se bifurcă în cele 2 artere iliace comune. Anevrismul se poate localiza în oricare din aceste porțiuni.

Peretele aortei este alcătuit din 3 straturi: tunica internă (intima), tunica medie formată din fibre elastice și musculare, precum și tunica externă (adventicea).

3) Cauzele anevrismului aortic

În funcție de localizarea anevrismului aortic, cauzele sunt diferite. La nivelul aortei ascendente, dilatațiile au aspect fuziform, iar cauza cea mai comună este reprezentată de necroza chistică a mediei (poate fi o etapă evolutivă a sindromului Marfan). O altă posibilă etiologie este sifilisul. Din cauză că poate afecta și cordul, se manifestă deseori prin fenomene ischemice coronariene sau aritmii.

La nivelul crosei,  ateroscleroza este principala cauză, deși sifilisul nu este exclus. Ateroscleroza determină și dilatația aortei descendente, și din cauza poziției posterioare ale acesteia, ruperea anevrismului determină hemoragii mortale dacă se realizează în organe vecine (esofag, trahee sau pleura plămânului).

Anevrismul aortei abdominale este localizat frecvent sub emergența arterelor renale, fiind cauzat de ateroscleroză, sifilis sau chiar traumatisme. Bărbații între 60-70 de ani sunt cei mai afectați.

4) Semne și simptome în anevrismul aortic

Cel mai frecvent, anevrismele aortei nu determină nicio simptomatologie, evoluând silențios, și sunt descoperite întâmplător, la examinări de rutină sau în explorarea altor afecțiuni. Totuși, datorită raportului aortei cu organele vecine, semnele clinice.

Așa cum am menționat anterior, localizarea dilatației la nivelul porțiunii ascendente determină aritmii si fenomene ischemice coronariene, precum dureri în piept. Lărgirea crosei aortei determină compresiuni pe trahee, vena cavă superioara sau pe nervul recurent laringeal. De aceea, anevrismul se poate manifesta prin tuse, respirație dificilă, voce bitonală sau umflarea și învinețirea capului și membrelor superioare (numit si edem in pelerină).

Orice localizare este susceptibilă la ruptură, determinând astfel hemoragii catastrofale care sunt aproape imposibil de rezolvat și se manifestă prin scăderea bruscă a tensiunii arteriale, urmat de colaps cardiovascular, decesul urmând la scurt timp.

5) Diagnosticul de anevrism aortic

Având în vedere că suferința pacientului este absentă sau minimă, diagnosticul se bazează în special pe explorările paraclinice. La examenul radiologic nu este vizibil întotdeauna, dar examenul esofagian baritat poate releva o amprentă, cu contur regulat, care pulsează, fiind determinată de anevrismul ce presează esofagul.

Ecocardiografia precizează dilatația aortei în porțiunea ascendentă și de la nivelul crosei și poate determina și diagnosticul formațiunii. Un alt examen, care nu se mai folosește atât de des astăzi, este aortografia cu substanță de contrast, de aceea ca și metode diagnostice de acuratețe sunt folosite computer-tomografia și rezonanța magnetică nucleară.

Din cauza aspectului de formațiune tumorală, diagnosticul diferențial se face cu tumori mediastinale, pulmonare sau abdominale primitive sau metastaze.

6) Tratamentul în anevrismul aortic

Nu există tratament medicamentos care să ducă la rezolvarea problemei, de aceea tratamentul chirurgical este singura soluție viabilă. Aceasta constă in excizia anevrismului și înlocuirea porțiunii cu o proteză de Dacron. Această intervenție este utilizată în toate anevrismele mai mari de 6-7 cm, dar și în cele mai mici care determină simptomatologie.

Anevrismele aortei abdominale sunt obligatorii de operat datorită complicațiilor vitale pe care le determină. Au o posibilitate mai mare de ruptură si frecvent dezvoltă dimensiuni foarte mari. De aceea, este mai bine să previi, decât să tratezi. Intervenția chirurgicală în timpul rupturii se însoțește de mortalitate in aproximativ 50% din cazuri.

Dacă intervenția este contraindicată, datorită altor afecțiuni asociate, anevrimele se urmăresc echografic o dată la 4 luni, impunându-se operația în cazul unei creșteri în dimensiuni. Mortalitatea postoperatorie, în cazul anevrismelor abdominale, este aproximativ 3-15% pentru operații elective. Supraviețuirea la 5 ani este estimată la 60% din cazuri, iar cea la 10 ani este 38%.

7) Profilaxia anevrismului de aorta

Având în vedere  că principalele cauze ale anevrismului aortic sunt ateroscleroza și sifilisul, cel mai bine este să prevenim apariția acestor afecțiuni sau să le tratăm.

Cei mai frecvenți factori care determină ateroscleroza sunt colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, fumatul si consumul excesiv de alcool. De aceea, este important să se evite obiceiurile nesănătoase precum consumul excesiv de grăsimi, sare, tutun și alcool. Se recomandă un stil de viață sănătos, cu mișcare zilnică de 30 de minute, consum de fructe si legume, proteine precum carne slabă de pui si curcan și evitarea dulciurilor.

Sifilisul este o boala contagioasă care se  trasmite sexual, de aceea se recomandă protejare cu prezervativ in relațiile sexuale. Totuși, dacă se contactează această boala, tratamentul este injecția cu Penicilina.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!