Căutare
Socul anafilactic si anafilaxia, semne si simptome
Socul anafilactic reprezintă, în fapt, o anafilaxie severă, cu prăbușirea sistemelor cardio-circulator și respirator care pot duce la pierderea conștienței și, în final, la moarte.
O reacție anafilactica, numită și anafilaxie, este un sindrom clinic reprezentat de o reacție acută de hipersensibilitate la introducerea în organism a unor anumite substanțe. Ea afectează, în general, mai multe organe sau sisteme, manifestându-se printr-o mare varietate de simptome, de la o formă ușoară, la una severă și cu potențial letal. Netratată, aceasta poate pune în pericol viața pacientului.
FACTORI DECLANȘATORI
Substanțele care pot declanșa o reacție anafilactică sunt numeroase și variate. Dintre acestea, cele mai comune sunt:
- alimente: ouă, pește, fructe de mare, fructe de pădure, nuci, cereale, lapte, alune, aditivi alimentari;
- veninul din înțepăturile de insecte;
- medicamente: aspirină, penicilină, sulfonamide;
- substanțe medicale de contrast – utilizate în investigațiile cu rol de diagnostic;
- diverse preparate de natură injectabilă cu rol în dezvoltarea imunității;
- anestezice injectabile – procaina, lidocaina;
- latex și produse din cauciuc;
- trasfuzii sangvine.
FACTORI DE RISC
În cazul anafilaxiei severe sau fatale, factorii de risc și cofactorii care accentuează reacția anafilactică sunt, în general, factori legați de vârstă sau factori ai unor boli concomitente. De asemenea, unele medicamente pot crește riscul declanșării unei reacții severe (beta-blocantele/ unele antihipertensive). Printre factorii de risc cei mai cunoscuți se găsesc:
- Sensibilitatea cunoscută la substanţele administrate;
- Atopia (persoanele care dezvoltă o reacție anafilactică au, în general, un istoric medical care cuprinde și alte situații de manifestări alergice): neurodermita, urticaria, eczema, alergie la alimente, astm;
- Hipertirodism, gușa tiroidiană;
- Boli cardio-vasculare/pulmonare/boli severe de ficat sau rinichi.
SIMPTOMATOLOGIE
Simptomele și semnele de anafilaxie sunt diverse în cadrul fiecărui organ/sistem de organe și pot apărea în diverse combinații în cadrul declanșării reacției alergice.
În general timpul necesar debutului instalării reacţiilor alergice variază, de la un debut acut/dramatic, până la ore sau chiar zile. Reacţiile pot fi uşoare, medii sau fatale.
- La nivel tegumentar (mai mult de 80 din cazurile de anafilaxie prezintă simptome la nivelul pielii, mucoaselor și submucoaselor);
- prurit (mâncărime), urticarie generalizată, eritem (înroșire a pielii) angioedem, alte tipuri de erupții cutanate;
- conjunctive injectate, paloare şi cianoză;
- La nivelul sistemului respirator (aproximativ 70% din cazuri)
- prurit si congestie, rinoree, strănut;
- răgușeală, respirație scurtă și rapidă, tuse iritativă; tuse profundă;
- stop respirator.
- La nivel gastrointestinal (aproximativ 45% din cazuri)
- dureri abdominale, greață, vărsături, diaree.
- La nivel cardiovascular (aproximativ 45% din cazuri)
- dureri în piept;
- tahicardie, bradicardie, palpitații;
- hipotensiune, senzație de leșin;
- stop cardiac.
- Alte simptome: gust metalic, parestezii, convulsii, pierderi de conștiență
MĂSURI DE URGENȚĂ IN SOCUL ANAFILACTIC
În cazul în care suspectați că o persoană suferă o reacție anafilactică, sunt necesare următoarele măsuri de prim-ajutor.
- Apelarea cât mai rapidă a serviciului de urgență;
- Dacă persoana dispune de un EpiPen, injectarea imediată a epinefrinei. Acest lucru se poate face la nivelul coapsei. Se recomandă apăsarea prin metode circulare a locului administrării pentru a îmbunătăți absorbția conținutului;
- În cazul în care pacientul vomită, așezarea acestuia pe o parte; în cazul în care pare apatic sau dă semne de blocaj circulator, ca de exemplu: este palid, rece și umed, pacientul trebuie așezat;
- Monitorizarea bolnavului până la sosirea ajutorului medical.
- În cazul pierderii conștienței, bolnavul trebuie supravegheat și trebuie inițiate măsurile de prim ajutor specifice în cazul în care persoana nu mai respiră sau nu are puls.
Indiferent de gradul de severitate al reacției, pacientul trebuie să se prezinte la cea mai apropiată unitate medicală și să rămână sub supraveghere până la remisiunea completă a simptomelor.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul trebuie pus rapid și se face respectând următorul schelet de proceduri:
- Evaluarea semnelor vitale
- Evaluarea cardio-circulatorie
- Evaluarea neurologică
Pentru stabilirea alergiei, medicul alergolog poate efectua teste cutanate sau teste de sânge.
TRATAMENT
- Întreruperea contactului cu alergenul, în măsura posibilităților, după administrare de adrenalină şi preparate hormonale;
- Poziţie confortabilă pentru pacient – decubit dorsal cu/sau fără ridicarea membrelor inferioare, benefică pentru pacientul hipotensiv şi contraindicată în prezenţa dificultăţilor respiratorii, sau poziţie de siguranţă în vomă;
- Obținerea semnelor vitale, a accesului intravenos, a nivelului de oxigen și începerea monitorizării cardiace;
- Linia 1 de tratament: administrarea de adrenalină – element de bază al tratamentului reacțiilor anafilactice; în cazuri severe – administrare i.v. (intravenos) sau endotraheal;
- Linia 2 de tratament: reacții anafilactice refractare la prima linie de tratament sau tratamentul complicațiilor: administrarea de corticosteroizi, antihistaminice și medicația pentru astm bronșic.
PROFILAXIE
Identificarea cauzei reacției anafilactice este esențială pentru o profilaxie eficientă și, după ce evenimentul acut a fost tratat și depășit, trebuie avute în vedere ameliorarea, evitarea sau eliminarea factorilor de risc, pe cât posibil. Pacientul trebuie educat în vederea evitării expunerii la factorul declanșator și utilizarea trusei de urgență care să includă obligatoriu adrenalina de autoinjectare. De asemenea, se recomandă purtarea unei brățări de alertă care să îi informeze pe cei din jur de posibilul declanșator al reacției anafilactice.
În cazul alergiilor la înțepăturile de insecte, tratamentul bazat pe imunoterapie cu alergeni poate fi extrem de util. Acesta constă dintr-o serie de injecții care conțin mici cantități de venin de insectă, injecții ce vor fi administrate o anumită perioadă de timp. Efectul vizat este producerea de anticorpi în vederea reducerii riscului unor reacții ulterioare grave la următoarele contacte cu factorul declanșator.
Marinescu Cătălina – Iolanda
UMF Carol Davila București
Medici care tratează această afecțiune
Dr. Stefan Ilie
OtorinolaringologieRinita alergica , Rinita alergică sezonieră (febra fânului) , Sindromul alergiei orale Adenoidita
Evaluat
0 / 10
Locație: Bucureşti
Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.
© Copyright 2022 NewsMed - Toate drepturile rezervate.