ADHD
Copil cu ADHD

ADHD -Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție

Ce înseamnă ADHD?

ADHD-ul este o afecţiune a creierului manifestată printr-o stare de continuă hiperactivitate, impulsivitate şi neatenţie. Aceasta se manifestă la copii, creînd în rândul acestora dificultăţi în desfăşurarea activităţilor de zi cu zi. Neatenţia se defineşte ca pierderea concentrării în efectuarea unei activităţi, lipsa insistării asupra unui anumit subiect, incapacitatea de a sta focusat, lipsa organizării.

Hiperactivitatea desemnează o situaţie în care o persoană exagerează prin vorbă sau neastâmpăr, chiar şi în situaţii considerate a fi neadecvate. Impulsivitatea se întâlneşte în momentul în care o persoană ia hotărâri pripite fără să se gândească la potenţiale consecinţe, lipsa stăpânirii de sine şi chiar brutaliate. Tulburarea hiperkinetică cu defict de atenţie este o boală cu evoluţie cronică,chiar dacă hiperkinetismul se ameliorează cu timpul. Statistic, se poate spune că tulburarea hiperkinetică cu defict de atenţie se întâlneşte mai frecvent la sexul masculin.

ADHD – Manifestari

Tipic, cele trei probleme de comportament menţionate anterior: lipsa atenţiei, hiperactivitatea-impulsivitatea caracterizează tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenţie. Există situaţii când persoana afectată manifestă doar unul dintre aceste tulburări de comportament, dar şi stuatii când, într-un caz de ADHD se pot întâlni toate acestea la un loc. La preşcolari simptomul principal este hiperactivitatea şi se poate observa încă de la 3-6 ani, iar la vârstele înaintate neatenţia este cea care predomină.

Chiar dacă uneori copiii se confruntă cu lipsa de atenţie sau impulsivitatea, în ADHD acest tip de comportament apare mai frecvent, este exprimat mult mai sever şi afectează, atât viaţă socială, cât şi activităţile zilnice. Chiar dacă afecţiunea debutează în copilărie, aceasta se poate continua şi mai târziu, în adolescenţă şi chiar la vârstă adultă. Ca un adult să primească diagnosticul de ADHD, acesta trebuie să fi manifestat tulburări de comportament înainte de vârstă de 12 ani. Aceştia pot avea un istoric de performanţe şcolare slabe sau probleme la locul de muncă.

Ce caracterizează hiperactivitatea-impulsivitatea şi neatenţia?

Hiperactivitatea-impulsivitatea se caracterizează prin:
• Vorbire continuă
• Părăsirea locului în situaţii în care se cere să rămâi într-un anumit loc ( de ex:la şcoală)
• Agitaţie, neastâmpăr continuu fără un motiv întemeiat
• Intervenirea frecventă într-o conversaţie fără a aştepta rândul la replică
• Incapacitatea de a efectua activităţi în linişte
• Mişcarea agitată a mâinilor şi picioarelor

Neatenţia este caracterizată prin:
• Distragerea de la stimuli fără importanţă
• Dezinteresul pentru detalii
• Deficit în organizarea activităţilor zilnice
• Evitarea activităţilor ce implică un efort de atenţie crescut
• Nerespectarea datei limită în cazul unei activităţi
• Dificultatea în a ţine minte eventuale programări, treburi casnice,activităţi programate
• Pierderea lucrurilor necesare în realizarea anumitor treburi zilnice

Cauzele şi factorii de risc ai ADHD

• Moştenire genetică
• Greutate mică la naştere
• Expunerea la toxine a mamei pe timpul sarcinii
• Expunerea la cantităţi mari de plumb
• Traumatisme la nivel cerebral
• Consumul de droguri, alcool sau fumatul pe timpul sarcinii

S-a constatat că există şi situaţii când în ADHD funcţia anumitor substanţe numite neurotransmiţători (serotonină, noradrenalină, dopamină) este afectată. În anumite cazuri de ADHD s-a observat scăderea în dimensiuni a unor structuri anatomice ale creierului (volumul total al emisferelor cerebrale, cerebel, corpul calos, lob frontal.

Este tratabilă această afecţiune?

Da, există numeroase măsuri care se pot lua în cazul diagnosticării cu ADHD, deşi această boală nu se vindecă, ci se iau măsuri pentru diminuarea simptomatologiei. Acestea constau în medicaţie, psihoterapie, dietă corespunzătoare.

Medicaţia în tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenţie:

Tratamentul medicamentos se face pe o durata lungă de timp cu:
1. Medicamente cu rol stimulant ca: Adderall, Ritalin, Focalin. Acestea cresc cantitatea de dopamină şi norepinefrină care sunt implicate în procesul de atenţie şi gândire. Dacă sunt administrate sub control medical, medicamentele sunt considerate a fi sigure în tratarea ADHD, deşi există şi câteva reacţii adverse: pot da anxietate, hipertensiune arterială, pot creşte ritmul cardiac, schimbări de personalitate, dureri gastrice, scăderea poftei de mâncare, dureri de cap. De asemenea, persoanele cu anumite afecţiuni, incluzând probleme cardiace, glaucom, probleme de ficat sau de rinichi, episoade de convulsii, trebuie să anunţe doctorul înaintea administrării acetor medicamente.

2. Medicamente non-stimulante. Rezultatele se văd după mai mult timp faţă de primele. Strategia este un astfel de medicament frecvent prescris în cazul persoanelor cu ADHD. Se pot prescrie medicamente din clasa antidepresivelor în cazul în care cele cu rol stimulant nu au avut efect sau dacă pacientul a acuzat manifestarea reacţiilor adverse. Se poate şi varianta combinării celor două tipuri de medicamente, în cazul în care pacientul prezintă şi alte afecţiuni ca tulburări de dispoziţie.

Psihoterapia în ADHD

Aceasta presupune terapii comportamentale care va ajuta pacientul să fie capabil în a-şi organiza mai bine activităţile zilnice, să evite eventuale episoade de impulsivitate, să îşi aştepte rândul în conversaţii. Persoanele apropiate sau care interacţionează cu persoana afectată pot ajuta în stabilirea anumitor reguli în vederea îmbunătăţirii comportamentului.

Psihologul poate juca un rol important, acesta putând învaţă copilul să ceară ajutor, să împartă jucăriile cu ceilalţi, să acorde atenţie expresiilor faciale şi tonalităţii vocii celorlaţi şi să răspundă corespunsator. Terapia cognitiv-comportamentală este utilă, copilul putând învaţă mindfulness şi diverse tehnici de meditaţie.

Tehnicile de control al stresului ajută persoana afectată de ADHD să îşi controleze agitaţia şi să elimine anumite probleme de frustare.
Alimentaţia în ADHD presupune eliminarea produselor cu conţinut ridicat de zahăr, de cofeină, băuturi energizante,arome artificiale, alimente considerate a creşte manifestările tulburărilor hiperkinetice

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!