acneea vulgara
Acnee vulgara-inainte de tratament si dupa tratament

Acneea vulgara – diagnostic și tratament

Acneea vulgara – Generalitați

Acneea sau acneea vulgara este o boală cronică frecventă a pielii care implică blocarea și / sau inflamația unităților pilosebacee (foliculii de păr și glandele lor sebacee însoțitoare). Acneea este foarte frecventă în rândul adolescenților. În general, acneea se ameliorează sau chiar dispare după anii adolescenței, însă unele femei care nu au avut niciodată acnee în adolescență pot avea ca adult, de obicei înainte de perioadele lor menstruale.

Acneea vulgara- Cauze

O serie de factori declanșează acneea, dar cauza principală se consideră a fi de natură hormonală: La aproximativ 8 ani, glandele suprarenale încep să producă androgeni (hormoni masculini) în cazul ambelor sexe, iar cantitatea produsă crește treptat în timpul pubertății. Hormonii sexuali sunt transformați în piele în dihidrotestosteron (DHT), care stimulează glandele sebacee (uleioase) de la baza foliculilor de păr.

Celulele glandelor sebacee activate produc, de asemenea, factori proinflamatori, incluzând peroxizi lipidici, citokine, peptidaze și neuropeptide. Foliculii de păr sunt mici canale care se deschid la nivelul porilor la suprafața pielii. Ei poartă în mod normal sebum și keratină din celulele epiteliale moarte la suprafață. În cazul în care celulele moarte nu sunt eliminate normal, ele se acumulează și formează un dop (comedon); sebumul se acumulează și el în spatele acestuia, apoi  peretele foliculului se poate rupe, ducând la apariția unui răspuns inflamator. Totodată, numărul crescut de bacterii acneice (Propionibacterium acnes) se acumulează în canal și contribuie la inflamația care se dezvoltă în coșuri.

Acneea vulgara – Factori agravanți

Unii oameni au acnee deosebit de severă. Aceasta se poate datora:

·        Factorilor genetici (membrii familiei au acnee) riscul de apariție al acneei fiind de aproape 50% in cazul in care ambii parinti prezintă acnee;
·        Factorilor hormonali (niveluri mai ridicate de hormoni masculini) din cauza:
–        Ovarelor polichistice – femeile cu sindrom ovarian polichistic sunt predispuse la acnee printre alte probleme;

–        Stresului psihologic și depresiei;

·        Factorilor de mediu, cum ar fi:
–        Cosmetice – anumite creme hidratante, fonduri de ten,etc – în special produse care conțin lanolină, uleiuri vegetale și acid oleic.

–        Produse lactate excesive, proteine din carne și zaharuri în dietă. Dietele cu conținut scăzut de zinc sau cu conținut ridicat de iod pot agrava acneea pustuloasă.

–        Anumite medicamente care pot provoca acnee.

Acneea vulgara – Semne

Acneea afectează cel mai adesea fața, însă printre cele mai comune locații de acnee sunt incluse și gâtul, pieptul și spatele, unde sunt localizate cele mai multe glande sebacee. De-a lungul liniei maxilarului este, de asemenea, o locație comună la adulți. Leziunile individuale sunt centrate pe unitatea pilosebacee, adică foliculul de păr și glanda sa sebacee asociată. Există mai multe tipuri de pete de acnee, adesea în același timp. Acestea pot fi papule, pustule și noduli inflamați sau comedoane și pseudochisturi neinflamate. Leziunile se clasifică in mod obisnuit in primare si secundare.

·        Leziuni primare:
–        Leziuni superficiale:
• Comedoane deschise și închise (puncte negre și albe);

• Papule (umflături mici, de culoare roșie);

• Pustule (pete albe sau galbene „stoarse”);

–        Leziuni profunde:
• Noduli (umflături de dimensiuni mari, de culoare roșie, dureroși);

• Pseudochisturi (umflături fluctuante asemănătoare chisturilor);

·        Leziuni secundare:
• Excorieri (zone cu aspect jupuit);

• Macule eritematoase (semne roșii din zone recent vindicate);

• Macule pigmentate (semne închise la culoare apărute la nivelul zonelor mai vechi);

• Cicatrici;

Leziunile individuale ale acneei durează de obicei mai puțin de 2 săptămâni, dar papulele și nodurile mai adânci pot persista luni de zile.

Acneea vulgara – Diagnostic

Diagnosticul acneei se face prin examinare, etapizat:

·        Evaluarea factorilor care contribuie (de exemplu, hormonali, mecanici sau legate de consumul de droguri)

·        Determinarea severității (ușoară, moderată, severă)

·        Evaluarea impactului psiho-social

Diagnosticul diferențial include rozaceea (în care nu se vede niciun comedon), acneea indusă de corticosteroizi (care nu are comedoane și în care pustulele sunt de obicei în același stadiu de dezvoltare), și dermatita periorală (de obicei cu o distribuție mai periorală și periorbitală)

CLASIFICARE

Acneea poate fi clasificată ca ușoară, moderată sau severă, în funcție de numărul și tipul de leziuni:

1.      Acnee ușoară:
·        < 20 comedone;

·        < 15 leziuni inflamatorii;

·        Sau, numărul total de leziuni <30.

2.      Acnee moderată:
·        20-100 comedone;

·        15-50 leziuni inflamatorii;

·         Sau, numărul total de leziuni este de 30-125.

3.      Acnee severă:
·        5 pseudochisturi;

·        > 100 comedoane;

·        > 50 leziuni inflamatorii;

·        Sau, număr total de leziuni > 125.

Acneea vulgara – Tratament

Tratamentul pentru acnee depinde de vârsta și sexul pacientului, gradul și severitatea acneei, cât timp a fost prezent și răspunsul la tratamentele anterioare.

·        Tratamentul pentru acnee ușoară include, în general, preparate topice antiacneice;

·        Tratamentul pentru acneea moderată adaugă antibiotice cum ar fi tetraciclinele și / sau antiandrogenii, cum ar fi pilulele contraceptive;

·        Tratamentul pentru acneea severă poate necesita isotretinoină orală.

Tratamentul trebuie îndreptat spre factorii patogeni cunoscuți implicați în acnee. Acestea includ hiperproliferarea foliculară, excesul de sebum, infecția cu Propionibacterium acnes și inflamația. Gradul și severitatea acneei ajută la determinarea care dintre următoarele tratamente, singure sau în combinație, este cea mai potrivită.

Consensul curent recomandă o combinație de terapie topică cu retinoid și terapie antimicrobiană ca terapie de primă linie pentru aproape toți pacienții cu acne. Eficacitatea superioară a acestei combinații, comparativ cu monoterapia, rezultă din mecanisme complementare de acțiune care vizează diferiți factori patogeni. Retinoidele reduc descuamarea anormală, sunt comedolitice și au unele efecte antiinflamatorii, în timp ce peroxidul de benzoil este antimicrobian cu unele efecte keratolitice, iar antibioticele au efecte antiinflamatorii și antimicrobiene.

 

Marinescu Cătălina – Iolanda

UMF Carol Davila București

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!