Acizii grași Omega 3 în tratamentul bolilor cardiovasculare
Acizii grași Omega-3 în tratamentul bolilor cardiovasculare reprezintă de destul timp o opțiune de tratament alternativ a multor bolnavi cardiovasculari, atât în țara noastră, cât și în întreaga lume.

Acizii grași Omega 3 în tratamentul bolilor cardiovasculare – mit sau adevăr ?

Acizii grași Omega-3 în tratamentul bolilor cardiovasculare – mit sau adevăr? Aceasta reprezintă o întrebare asupra căreia ne vom opri în rândurile următoare, încercând să găsim un răspuns satisfăcător. Acizii grași Omega-3 în tratamentul bolilor cardiovasculare reprezintă de destul timp o opțiune de tratament alternativ a multor bolnavi cardiovasculari, atât în țara noastră, cât și în întreaga lume. Numeroși cardiologi le recomandă pacienților lor, pe lângă tratamentul medicamentos, consumul cărnii de pește sau a suplimentelor pe bază de ulei de pește; aceste produse pe bază de ulei de pește sunt bogate în acizi grași Omega-3.

Ce sunt acizii grași Omega-3?

Acizii grași esențiali sunt acizi grași nesaturați, necesari unei bune funcționări a organismului. Exemple de astfel de acizi grași esențiali sunt: acidul arahidonic, acidul linoleic, acidul linolenic, acizii omega.

Acizii graşi Omega-3 reprezintă acizi esenţiali polinesaturați, necesari pentru buna funcţionare a organismului uman, îndeosebi a creierului, a inimii, a aparatului digestiv și a articulaţiilor. Organismul uman nu poate produce singur acizi graşi Omega – 3, fiind astfel necesar aportul exogen; acest aport trebuie realizat printr-o dietă echilibrată, bogată în alimente ce conţin Omega – 3.

Principalii reprezentanți ai acizilor grași Omega – 3

Reprezentanții principali ai acizilor grași Omega – 3 sunt acidul eicosapentaenoic (EPA) și docosahexaenoic (DHA).  Printre alimentele ce conțin Omega-3  amintim: carnea de peşte (somon, hering, macrou), uleiul de in, uleiul de măsline, uleiul de cânepă, nucile și untul de arahide, năutul, avocado ș.a. Pentru asigurarea unui aport optim de acizi grași de tipul Omega-3 cantitatea consumată de alimente bogate în aceste substanțe ar trebui să fie importantă și regulată; inconvenientul îl constituie însă faptul că puține persoane reușesc să consume carne de pește, de exemplu, de două ori pe săptămână. În aceste condiții aportul de Omega-3 poate fi asigurat numai prin consumarea suplimentelor nutritive ce conțin Omega-3. De regulă, aceste produse sunt pe bază de ulei de pește.

Până la momentul actual există un consens al lumii medicale prin care se afirmă faptul că bolile cardiovasculare pot fi prevenite printr-un stil de viață sănătos. Acest stil de viață sănătos presupune:

  • evitarea sedentarismului și activitate fizică susținută cel puțin o jumătate de oră pe zi
  • evitarea obezității prin consumul regulat de fructe și legume
  • renunțarea la fumat etc.

Tot legat de dietă, se recomandă:

  • evitarea excesului de sare
  • o alimentație săracă în grăsimi saturate
  • o alimentație bogată în grăsimi mononesaturate și polinesaturate.

Grăsimi sănătoase versus grăsimi nesănătoase

Grăsimile saturate mai sunt denumite și “grăsimi nesănătoase ”, ele fiind îndeobște de origine animală; “grăsimile nesănătoase ” au ca efect creșterea nivelului de colesterol “rău” – LDL. Tot “grăsimi nesănătoase ” sunt și grăsimile trans, obținute prin procesare (în special margarina), cu același efect asupra colesterolului.

Grăsimile monosaturate și polisaturate sunt denumite “grăsimi sănătoase”, ele reducând nivelul de colesterol din organism.

Metaanaliza efectuată de cercetătorii britanici de la Oxford

O metaanaliză realizată de către cercetătorii britanici de la Oxford sugerează faptul că suplimentarea zilnică a dietei cu acizi grași de tipul Omega-3 din mediul marin (ulei de pește) nu reduce semnificativ rata bolilor coronariene letale sau non-letate; aceeași metaanaliză susține că suplimentarea cu  acizi grași de tipul Omega-3  nu reduce semnificativ nici orice alte evenimente vasculare majore la presoanele încadrate în categoria de risc înalt.

În acest sens au fost examinate datele a 10 studii randomizate, urmărind 77 917 participanți; pacienți erau cunoscuți cu boală coronariană, accident vascular cerebral ori risc crescut de boli cardiovasculare. După consumul de suplimente pe bază de acizi grași Omega-3 pe durata a cel puțin 12 luni, aceste studii au conchis că nu s-a înregistrat nici un efect semnificativ asupra ratelor în orice eveniment ischemic cardiac ([RR], 0.96; P =0.12), incluzând infarctul miocardic nonfatal  (RR, 0.97; P=0.40) sau moartea prin boli ischemice (RR, 0.93; P =0.05). De asemenea, consumul de acizi grași Omega-3 nu a fost semnificativ asociat cu ratele evenimentelor vasculare majore (RR, 0,97, P = 0,10), accident vascular cerebral (RR, 1,03, P = 0,56) sau revascularizări (RR 0,99; P = 0,61).

Rezultatele acestor 10 studii care au implicat aproximativ  78 000 de pacienți participanți, tratați timp de 4 ani, nu oferă nici un suport pentru orientările actuale ale AHA (American Heart Association);  aceste orientări ale AHA prevăd ca pacienții cu boli ischemice – CHD (Coronary heart disease) –  anterioare să ia suplimente cu acizi grași Omega-3 pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Acestea sunt afirmațiile autorului  principal, Dr. Robert Clarke (Universitatea din Oxford, UK), care a emis aceste declarații printr-un  e-mail pentru Medscape Cardiology.

Recomandările American Heart Association

Într-o declarație științifică actualizată anul trecut, AHA a susținut faptul că suplimentarea cu acizi grași de tipul Omega-3 este recomandabilă la pacienții cu CHD sau la cei cu fracție de ejecție redusă; nu a recomandat însă utilizarea acestora în prevenirea primară din cauza lipsei datelor randomizate.

Pe de altă parte, notează autorii, medicii europeni  susțin că este discutabil dacă acizii grași Omega-3 exercită un efect protector; în acest sens, sunt necesare mai multe dovezi pentru a justifica utilizarea acestora.

Acest studiu vizând acizii grași Omega-3 a fost condus de Dr. Theingi Aung (Universitatea din Oxford); studiul respectiv a fost publicat la data de 31 ianuarie în JAMA Cardiology.

Părerea medicilor europeni

Comentând pentru  theheart.org |Medscape Cardiology, medicul  Carl ‘Chip’ Lavie (Ochsner Heart and Vascular Institute, New Orleans, LA) afirmă faptul că este încă potrivită pentru medici recomandarea acizilor grași Omega-3 în protecția cardio-vasculară; el spune că va proceda astfel în continuare la recomandarea acizilor grași Omega-3 după infarct miocardic și la pacienții cu fracție de ejecție scăzută și la cei cu nivele ridicate ale LDL- colesterolului sau ale trigliceridelor. Dr. Carl ‘Chip’ Lavie a mai afirmat că acest studiu nu reprezintă o sentință de moarte pentru Omega-3; acizii grași Omega-3 reprezintă în continuare o prescripție sigură  și relativ ieftină și până acum multe alte studii au demonstrat cel puțin beneficii modeste, dacă nu unele profunde.

Dr. Carl ‘Chip’ Lavie remarcă astfel faptul că multe dintre testele efectuate în meta-analiză au fost  fie prea mici, fie subevaluate, fie au utilizat doze prea mici, fiind în concluzie prea scurte pentru a arăta vreun efect. Cu toate acestea, aproape toate concluziile înclină balanța spre beneficii  și reducerea de 7% în moartea prin boli ischemice a avut o importanță limită, cu o valoare P de 0,05.

Dr. Carl ‘Chip’ Lavie susține că, având în vedere siguranța și costul scăzut al acizilor grași Omega-3, dovezile nu trebuie să fie la nivele apropiate cu cele pentru medicamentele și dispozitivele medicale scumpe și riscante.

Concluzii

Întrucât mulți pacienți se simt confortabil consumând produse pe bază de acizi grași Omega-3 și întrucât nu s-a ajuns la un consens al lumii medicale privind lipsa beneficiilor suplimentelor pe bază de acizi grași Omega-3, nu există motive pentru a sista administrarea acestora pacienților ce suferă de boli cardiovasculare.

 

Sursa: https://www.medscape.com/viewarticle/892201?src=soc_fb_180209_mscpedt_news_mdscp,mdscp_omega3&faf=1

Suntem pe social media

Like us!