Accidentul vascular cerebral (AVC)

Accidentul vascular cerebral (AVC) este întâlnit și sub denumirea de apoplexie, ischemie cerebrală, injurie cerebro-vasculară (ICV) sau atac cerebral. Acesta reprezintă un flux sangvin slab către sistemul arterial din creier, ducând la infarctarea (moartea) ţesutului cerebral irigat de vasul respectiv. Reducerea fluxului sangvin poate dura de la câteva secunde până la câteva minute.

Accidentul vascular cerebral (AVC) – clasificare

Există două categorii majore de accidente vasculare:

1. AVC-ul ischemic– reprezintă întreruperea aportului de sânge. Reducerea generalizată a aportului sangvin determină sincope şi chiar necroza ţesutului cerebral. O reducere localizată va duce la apariţia unor deficite neurologice focalizate. Acest tip de accident vascular este întalnit cel mai frecvent la vârstnici.

2. AVC-ul hemoragic– este cauzat de ruperea unui vas, rezultând astfel o hemoragie şi acumularea sângelui în interiorul craniului. Se cunosc două tipuri de hemoragii: intra-axială (sânge în interiorul creierului) şi extra-axială (sângele se acumulează tot în interior, dar înafara ţesutului nervos).

Pe lângă cele două tipuri de AVC enumerate mai sus, există şi un tip de accident ischemic tranzitor (AIT), care durează sub 24 de ore. Persoanele cu un AIT netratat vor dezvolta un AVC ischemic în următoarele 48 de ore. Aproximativ 87% din atacuri sunt ischemice şi doar restul sunt de natură hemoragică. Este însa cunoscut faptul că majoritatea hemoragiilor debutează ca atacuri ischemice.

Accidentul vascular cerebral (AVC)- cauze şi factori de risc

Principalul factor de risc care duce la declanşarea unui AVC este hipertensiunea (presiunea crescută exercitată de coloana de sânge asupra peretelui vascular, în timpul sistolei si diastolei).

Cele mai frecvente cauze sunt:

tromboza (formarea de cheaguri sangvine, alcătuite din fibrina, globule albe, plachete, colesterol, calciu, material lipidic şi înfundarea vasului, astfel circulaţia este îngreunată sau chiar oprită)

embolismul (obstrucţia printr-un embol, cheag format la distanţă, care migrează prin intermediul circulaţie la acest nivel)

Afecţiuni care favorizează debutul unui AVC sunt:

Lupus– boală autoimună cronică

boli hematologice precum policitemia, trombocitoza şi coagularea intravasculară diseminată (CID)

ateroscleroza– boală cronică degenerativă caracterizată prin depuneri de grăsimi şi colesterol pe pereţii arterelor. La persoanele cu ateroscleroză de mai mulţi ani, circulaţia se adaptează la deficitul de sânge, astfel în momentul reducerii bruşte, aceste persoane suportă mai bine un AVC

eclampsia– complicaţie acută a sarcinii

vasculita– afecţiune rar întâlnită, în care vasele de sânge sunt fragile şi se rup cu usurinţă

diabetul zaharat– aproximativ 25% dintre diabetici înregistrează decese prin AVC

migrenele– mecanismul acestora include îngustarea vaselor de sange ce irigă ţesutul nervos

Factori de risc:

-vârsta- riscul de atac vascular creşte odată cu înaintarea în vârstă

-obezitatea, sedentarismul, consumul de alimente nesănătoase şi bogate în grăsimi

-consumul de alcool, tutun, cocaine şi amphetamine

-contraceptivele orale (în special la femeile care au probleme de coagulare)

-ereditatea- riscul este mai mare dacă unul dintre părinţi a avut un AVC

-sexul- bărbaţii sunt mai predispuşi la accidente vasculare decât femeile, până la vârsta de 75 de ani. Insă este cunoscul faptul ca rata mortalităţii este mai ridicată la femei, în urma unui AVC

-existenţa anterioară a unui atac ischemic creşte riscul, astfel persoana respectivă este mai predispusă la apariţia unei alte crize apoplexice

Accident vascular cerebral – semne și simptome

Semnele şi simptomele AVC-ului debutează rapid, în câteva minute şi de obicei nu progresează. Acestea depind de zona cerebrală afectată şi de aria suprafeţei respective. Cu cât zona este mai extinsă cu atât mai multe funcţii vor prezenta complicaţii.

Principalele simptome care apar sunt:

-slăbiciunea facială bruscă- poate fi observată o asimetrie a feţei. Un semn frecvent este căderea colţului gurii. Partea inferioară a feţei este în majoritatea cazurilor afectată

-tulburări de vorbire, caracterizate prin articularea incorectă a cuvintelor

-paralizia sau scăderea forţei într-unul dintre membre, asociată cu frunicături sau amorţeli

-cefalea nu este asociată cu AVC ischemic, însă apare în hemoragia subarahnoidiană şi tromboza venoasă cerebrală

-amorţeală, mers nesigur, pierderea vederii

            Un mod rapid de diagnosticare este metoda FAST:

  •   F(face)- rugaţi persoana să zâmbească şi observaţi dacă există o asimetrie a feţei
  •   A(arms)- cereţi persoanei suspectate să ridice braţele. Imposibilitatea de a ridica unul sau ambele braţe este un semn al accidentului vascular cerebral
  •   S(speech)- cereţi să repete o propoziţie simplă şi observaţi dacă întampină dificultăţi de vorbire sau de articulare a cuvintelor
  •   T(time)- în cazul în care semnele de mai sus confirmă un AVC trebuie sunat de urgenţă la serviciul de Ambulanţă

AVC-ul este o urgenţă medicală majoră! Anumite forme de accidente vasculare au timp optim de intervenţie de trei ore de la debut.

Cum prevenim accidentul vascular cerebral (AVC)?

1. Monitorizarea tensiunii arteriale. Hipertensiunea arterială este pricipalul factor de risc care fovorizează un AVC, de aceea trebuie ţinută sub control, în limitele normale (valoarea optimă este 120 cu 80 mmHg). Pentru aceasta evitaţi consumul de alimente bogate în grăsimi, adăugaţi în alimentaţie mai multe fructe şi legume, iar în cazul în care aveţi tratament pentru hipertensiune, urmaţi-l cu stricteţe.

2. Ţineti diabetul sub control. Prezenţa unei cantităţi mari de glucoză în sânge duce la deteriorarea vaselor şi o probabilitate mai mare de formare a cheagurilor. Urmaţi dieta şi tratamentul, monitorizaţi glicemia conform indicaţilor primite de la medic.

3. Mai multă mişcare. Sportul aduce beneficii pentru întreg organismul. Exerciţiile fizice contribuie la pierderea greutăţii, controlarea hipertensiunii şi a nivelului de colesterol.

4. Renuntaţi la fumat şi la consumul de alcool.

5. Atenţie la bolile cardiace. Bătăile neregulate ale inimii, caracteristice fibrilaţiei atriale favorizează de asemenea formarea de cheaguri, care ulterior se vor desprinde sub formă de emboli şi vor migra spre arterele ce perfuzează ţesutul nervos.

6. Slăbeşte. Obezitatea duce la creşterea tensiunii arteriale. Dacă este asociată cu diabetul zaharat şi cu un nivel crescut de colesterol, riscul unui AVC este extrem de crescut. Încercaţi să menţineţi greutatea corpului în proporţii normale.

 Accident vascular cerebral (AVC) – Prognostic

Atacul vascular poate afecta pacienţii atât fizic, cât şi mental. Dizabilităţi determinate de AVC sunt: slăbiciunea musculară, paresteziile, pneumonia, incontinenţa urinară, dificultăţi în efectuarea activităţilor zilnice. Dintre deficitele cognitive, cele mai frecvente sunt: afazia, demenţa, problemele de memorie şi atenţie. Un AVC major şi sever duce la comă, sau chiar deces.

Adauga comentariu

Apasa aici pentru a adauga comentariu

Suntem pe social media

Like us!