Ce este sincopa?

Sincopa reprezintă pierderea temporară a conștiinței, însoțită de dispariția tonusului muscular. Sincopa este cunoscută popular ca leșin. Aceasta nu este cauzată de traume craniene deoarece pierderea conștiinței după traume craniene se asociază comoției. Există foarte multe afecțiuni care se pot complica cu sincope.

Creierul prezintă mai multe părți, printre care două emisfere, cerebel și trunchi cerebral. Creierul are nevoie de oxigen și glucoză pentru a funcționa normal, acestea fiind aduse de sânge. Pentru ca o persoană să fie trează și activă, o zonă din creier numită sistem reticular activator și cel puțin o emisferă cerebrală trebuie să fie funcționale. Pentru ca sincopa să apară trebuie ca sistemul reticular activator sau ambele emisfere cerebrale să fie lipsite de oxigen sau glucoză.

Sincopa – Etiologie

Scăderea fluxului sangvin către creier poate să apară în următoarele situații:

• Inima nu pompează sânge în mod normal;
• Presiunea sângelui din arteriole este prea mică și sângele nu ajunge la creier;
• Nu există îndeajuns sânge în vase.

1)     Schimbări în ritmul cardiac

Anumite anomalii ale ritmului cardiac sunt cele mai frecvente cauze de sincopă sau leșin. Sincopa apare de obicei din cauza unor anomalii funcționale.

Inima este o „pompă electrică”. Dacă există vreo problemă electrică, inima nu va mai fi capabilă să ofere fluxul sangvin necesar, determinând hipotensiune arterială tranzitorie. Anomaliile electrice pot determina apariția tahicardiei, bradicardiei sau aritmiei.

Tahicardia reprezintă un ritm cardiac rapid, determinat de structuri din atrii sau ventricule. Dacă frecvența cardiacă este prea mare, nu va rămâne îndeajuns de mult timp pentru ca inima să primească îndeajuns de mult sânge pe care să-l circule în întregul sistem vascular. Astfel poate apărea hipotensiunea arterială. Tahicardia poate apărea la orice vârstă și nu este legată de boala aterosclerotică cardiacă.

Bradicardia reprezintă un ritm cardiac lent care poate afecta proprietatea inimii de a pompa sânge corespunzător. Pe măsură ce inima îmbătrânește, pot apărea blocuri atrioventriculare sau alte tulburări de conducere sau de ritm care pot cauza bradicardie.

Unele medicamente pot determina tulburări de ritm sau conducere. Anumite medicamente, cum ar fi beta blocante(propranolol, metoprolol, atenolol) sau blocante de canale de calciu(diltiazem, verapamil, amlodipină) pot determina inima să fie mai sensibilă la acțiunea acestor și astfel pot apărea aritmii sau bradiaritmii.

 2)     Anomalii cardiace structurale

Anumite anomalii cardiace pot determina sincope, fie din cauza unor probleme ale miocardului, fie din cauza unor valvulopatii. De exemplu un infarct sau o cardiomiopatie afectează mușchiul inimii și aceasta nu va mai funcționa corespunzător.

·         Valvulopatii

Anomalii valvulare pot cauza sincope. Rolul valvelor este de a direcționa sângele din atrii în ventricule sau din ventricule în artere. Anomaliile valvulare includ îngustări (stenoze) sau insuficiențe (regurgitări). În ambele situații, fluxul sangvin poate fi deficitar.

·         Moarte cardiacă subită

La tineri, în special la atleți, cardiomiopatia hipertrofică (îngroșarea unor părți din musculatura inimii) poate determina moarte subită. Cardiomiopatia hipertrofică poate determina obstrucția ejecției sângelui și astfel, moartea subită poate fi precedată de unele episoade de sincopă.

3)     Hipotensiune posturală

Sincopele pot apărea când o persoană se ridică rapid din șezut. Acest lucru poate apărea deoarece corpul nu are îndeajuns de mult timp să compenseze necesarul crescut de sânge prin tahicardie sau vasoconstricție.

4)     Sincopă vasovagală

Sincopa vasovagală este una dintre cele mai comune cauze de leșin. În această situație echilibrul adrenalină-acetilcolină este deranjat. Adrenalina stimulează corpul, determină tahicardie și vasoconstricție, crescând presiunea arterială. Acetilcolina determină efecte opuse adrenalinei. Când nervul vag este stimulat, se eliberează un exces de acetilcolină, determinând bradicardie și vasodilatație. Acest lucru face ca la creier sa nu ajungă îndeajuns sânge și să apară sincopa.

Durerea poate stimula nervul vag și este o cauză comună de sincopă vasovagală. Unele situații stresante pot avea același efect.

Alte situații pot determina bradicardie și leșin: defecație, urinare, tuse pot determina un răspuns vagal, crescând nivelul acetilcolinei și scăzând fluxul sangvin către creier.

5)     Anemia

Anemia este o cauză de sincopă care poate apărea după hemoragii sau din alte motive diferite. Sincopa apare în această situație deoarece la creier ajung prea puține hematii încărcare cu oxigen, deci prea puțin oxigen.

6)     Deshidratare

Deshidratarea poate fi cauzată de pierdere de lichide prin voma, diaree, transpirații excesive, aport de apă inadecvat sau eliminare excesivă de apă (în diabet). Deshidratarea poate fi o cauză de sincopă.

7)     Afecțiuni ale arterei vertebrobasilară

Vasele sangvine cerebrale nu sunt diferite de cele din întreg corpul, deci și acestea sunt supuse unor factori de risc: vârstă, fumat, hipertensiune arterială, colesterol crescut, diabet. Arterele vertebrale se ramifică în întreg creierul. Dacă apare vreo întrerupere pe traiectul aceste artere sau vreun cheag de sânge, pot fi afectate sistemul reticular activator sau alte părți ale encefalului și va apărea sincopa.

8)     Dezechilibru electrolitic

Dezechilibrul electroliților sau hormonilor pot fi responsabile pentru apariția unei sincope datorită efectele pe care le au acestea asupra inimii sau vaselor de sânge.

9)     Alte medicamente

Alte medicamente pot fi potențiale cauze pentru sincope, inclusiv cele administrate pentru hipertensiune arterială care dilată vasele sangvine. Substanțele care interferă cu statusul mental (analgezice, cocaină, alcool) pot determina apariția unei sincope.

10) Sarcină

În sarcină sincopa este explicată prin compresia venei cave inferioare. Această compresie este determinată de uterul mărit și de hipotensiunea ortostatică.

Semne și simptome ce apar în sincopa

Simptomele sincopei

• Amețeală
• Greață
• Transpirații
• Slăbiciune
• Stare de confuzie
• Probleme de vedere, ceață
• Tinitus
• Pierderea cunoștinței

Sincopa poate să nu prezinte niciun simptom, pacientul doar își pierde cunoștința.

Simptomele pre-sincopei

• Sunt aceleași simptome ca la sincopa
• Pacientul nu își pierde cunoștința
• Pseudoconvulsii

Simptome după sincopă

• Confuzie
• Simptome asociate cu boala subiacentă sincopei(durere precordială în infarct)

Sincopa – Diagnostic

Pentru diagnosticul sincopei vor fi urmați mai mulți pași.

• Examinare clinică
• Monitor cardiac(pentru detectarea unor aritmii)
• Măsurarea tensiunii arteriale(cu pacientul întins sau în picioare pentru detectarea unei eventuale hipotensiuni ortostatice)
• Investigarea sistemelor cardiovascular, respirator si nervos
• Electrocardiograma(EKG)
• Hemogramă completă, electroliți, teste care relevă funcționarea rinichilor
• Teste sangvine ale hormonilor tiroidieni
• Testul mesei înclinate(pentru detectarea hipotensiunii ortostatice)

În funcție de patologia suspectată, se poate cere o tomografie computerizată(CT) sau un RMN.

Sincopa -T ratament

Sincopa nu este un eveniment fiziologic, deși uneori nu este serios. Întotdeauna ar trebui să fie investigată o sincopă pentru a descoperi afecțiunea de bază. Dacă persona își revine din leșin fără alte urmări, ar trebui să se prezinte la scurt timp după episod la medic pentru a fi investigat.

Dacă persoana care a suferit sincopa nu respiră și nu are puls, trebuie să se sune la serviciile de urgență și inițiată resuscitarea cardio-pulmonară. Tratamentul va fi stabilit în funcție de cauza specifică de leșin, după o evaluare amănunțită a pacientului.

Prevenție

• Pacienții cu episod sincopă vasovagală în antecedente trebuie să recunoască simptomele premergătoare sincopei și să se așeze și să încerce să evite episodul sincopal
• Pentru pacienții cu hipotensiune ortostatică este recomandată schimbare poziție încet și cu atenție, astfel acordându-i timp organismului să se adapteze
• Medicamentația poate fi ajustată dacă aceasta este cauză de sincopă
• Pentru deshidratare se recomanda aport lichidian
• Screeningul atent pentru tinerii și atleții cu cardiomiopatie hipertrofică este necesar și recomandat