Căutare

Toate procedurile

Schimba ora Programări

Inchide

Programează Consultație

Atenție! Data și ora exactă a programării va fii stabilită telefonic, apoi vă va fi comunicată verbal dar si pe e-mail.

Programează serviciu medical

Cerere o ofertă medicală

Cerere serviciu medical

Analiza detaliată

Analiza detaliată

Răspuns

Răspuns

sâmbătă, decembrie 03, 2022

Tensiunea arteriala - care este valoarea normală si cum se masoară

Buican
Buican

30 Apr 2021

eye-glyph Vizualizări: 2147

Distribuie Articolul

Tensiunea arterială (TA) reprezintă gradul de tensionare a pereților arteriali ca răspuns la acțiunea presiunii arteriale și constituie unul dintre principalele semne vitale. Presiunea arterială (PA) reprezintă forța exercitată de coloana de sânge asupra unității de suprafață a pereților arteriali. 

Parametrii tensiunii arteriale 

1. Tensiunea arterială sistolică (TAS) sau maximă (TAmax)
• Definiție: reprezintă tensiunea determinată de propulsia sângelui în sectorul vascular arterial în timpul sistolei ventriculare;


2. Tensiunea arterială diastolică (TAD) sau minimă (TAmin)
• Definiție: reprezintă tensiunea determinată de curgerea sângelui în sectorul arterial, în timpul diastolei;


3. Presiunea arterială diferențială sau presiunea pulsului (PP)
• Definiție: reprezintă diferența dintre tensiunea arterială sistolică şi cea diastolică;
• Valoare normală: 40 - 50 mmHg.


4. Presiunea arterială medie dinamică (PAM)
• Definiție: reprezintă presiunea de propulsie a sângelui în sistemul arterial, dacă ar exista un regim de curgere continuă;
• Formula de calcul: PAM = TAD + 1/3 (TAS - TAD);
• Valoare normală: 100 mmHg.

Factorii determinanți ai tensiunii arteriale 

1) Debitul cardiac
    • depinde de frecvența cardiacă și de volumul sistolic;
    • influenţează în principal tensiunea arterială sistolică. 
2) Rezistența periferică totală (RPT)
    • reprezintă forța de frecare ce se opune curgerii sângelui prin vas;
    • datorată mai ales arteriolelor, considerate sectoare de mare rezistentă;
    • factorii de care depinde:
− Diametrul vascular influențat de vasoconstricție / vasodilatație;
− Elasticitatea vaselor mari: ↓ cu înaintarea în vârstă;
− Vâscozitatea sângelui influențată de:
                                      • hematocrit (Ht);
                                      • proteinemie;
                                      • temperatură.
                                      • viteza de curgere

  • înfluențează tensiunea arteriala diastolică. 

3) Volumul de sânge circulant (volemia)
• Influențează atât tensiunea arterială sistolică cât și tensiunea arterială diastolică;
• ↓ volemiei (în hemoragii, plasmoragii, deshidratări) → ↓ tensiunea arterială sistolică și tensiunea arterială diastolică;
• ↑ volemiei (în hiperhidratare) → ↑ TAS și TAD
În concluzie, TA depinde:
• direct proporțional de:
– volumul sistolic;
– frecvența cardiacă;
– volemie;
– vâscozitatea sângelui.

• invers proporțional de:
– raza vasului;
– elasticitatea pereților arteriali.

Metode de determinare a tensiunii arteriale

1) Metode directe:
• sângerânde, invazive;
• utilizate în cercetare sau în chirurgia cardiovasculară;


2) Metode indirecte:
• nesângerânde;
• utilizate curent în practica medicală;
• reprezentate de:
metoda ascultatorie - permite determinarea tensiunii arteriale sistolice (TAS) şi diastolice (TAD);
metoda palpatorie - permite doar determinarea tensiunii arteriale sistolice (TAS);
metoda oscilometrică - permite determinarea indicelui oscilometric (IO care corespunde cu PAM), a tensiunii arteriale sistolice (TAS) şi diastolice (TAD);
metoda automată - permite determinarea tensiunii arteriale sistolice (TAS) diastolice (TAD) şi a pulsului periferic.

Metoda ascultatorie

1) Avantaje:
• este folosită în mod curent
• determină TAS și TAD
2) Principiu:
• se determină TAS şi TAD în funcție de perceperea în stetoscop a zgomotelor Korotkoff care reprezintă vibrații ale pereților arteriali la curgerea turbulentă a sângelui în vasul arterial parțial comprimat prin aplicarea unei presiuni exterioare cuprinse între TAS şi TAD;
3) Materiale necesare:
• tensiometru;
• stetoscop.

Metoda palpatorie

Avantaje:
este o metodă rapidă de apreciere a TAS;
• nu poate determina TAD;
• se utilizează în situații de urgență.
2)
Materiale necesare:

• Tensiometru.

Recomandări pentru determinarea corectă a tensiunii arteriale 

1) Poziția pacientului:
• prima determinare – TA se măsoară în clinostatism, apoi la ridicarea în poziție ortostatică pentru identificarea unei eventuale hipotensiuni;
• determinările de rutină:
‒ în poziția șezândă, brațul fiind sprijinit la nivelul inimii;
‒ în clinostatism.
2) Circumstanțele determinării:
• după o perioadă de repaus de minim 15 minute;
• fără medicație adrenergică sau anticolinergică prealabilă;
• în condiții de confort termic.
3) Locul determinării:
• prima determinare se face la nivelul brațului, bilateral și se ia în considerare valoarea cea mai mare;
• determinările ulterioare se fac unilateral la brațul cu valoarea mai mare.

4) Numărul de determinări:
• la determinarea de rutină - două citiri la același braț;
• dacă diferențele sunt mai mari de 10 mmHg la cele două citiri, se efectuează o nouă citire.
5) Corectitudinea determinării:
• decomprimarea manșetei se face lent (2 - 3 mmHg/sec);
• dacă zgomotele Korotkoff sunt slabe ca intensitate, se recomandă ridicarea brațului, cu închiderea şi deschiderea pumnului de 5 - 10 ori înainte de umflarea rapidă a manșetei.

 

Conform Ghidului Societății Europene de Hipertensiune (ESH) din 2018, se consideră:
• TA optimă: TAS = 100 - 120 mmHg şi TAD = 60 - 80 mmHg;
• TA normală: TAS = 100 - 129 mmHg şi/sau TAD = 60 - 84 mmHg;
• TA normal-înaltă: TAS = 130 - 139 mmHg și/sau TAD = 85 - 89 mmHg.
Conform Ghidului Societății Americane de Cardiologie (AHA) din 2017, se consideră:
• TA normală: TAS < 120 mmHg şi TAD < 80 mmHg;
• TA normal înaltă: TAS = 120 - 129 mmHg și TAD < 90 mmHg.

Variații fiziologice ale tensiunii arteriale 

1) În funcție de vârstă:
• copii < adulți < vârstnici (datorită scăderii elasticității pereților arteriali);


2) În funcție de sexul persoanei:
• Tensiunea arterială la barbați este mai ridicată decât la femei;
• după instalarea menopauzei diferențele dispar deoarece scade secreția de hormoni estrogeni care au efect antiaterogen.


3) În funcție de poziția corpului:
• în mod normal, TA scade la trecerea din clinostatism în ortostatism:
‒ TAS scade cu cel mult 10 - 15 mmHg;
‒ TAD scade cu cel mult 5 - 10 mmHg;


4) În funcție de ritmul somn-veghe:
• TA scade în somn (scade tonusul simpatic, repaus muscular);


5) În funcție de starea fiziologică:
• la gravide: TA crește, deoarece crește volemia sau scade.

6) În funcție de efortul fizic:
• la persoanele neantrenate: TAS este ridicată, TAD rămâne constantă/crește ușor;
• la persoanele antrenate:
– în efort izoton: TAS este ridicată, TAD scade(datorită VD din musculatura scheletică)
– în efortul izometric: cresc TAS şi TAD.


7) În funcție de reactivitatea vegetativă:
• crește/scade TA în funcție de reactivitatea vegetativă simpatică sau parasimpatică.


8) În funcție de efortul de termoreglare:
• TA crește la frig (vasoconstricție);
• TA scade la cald (vasodilatație).


9) În funcție de momentul digestiv:
• inițial: TA scade datorită scăderii rezistenței vasculare în teritoriul digestiv;
• ulterior: TA crește prin creșterea volemiei.

Variații patologice ale tensiunii arteriale 

1) Hipertensiunea arterială (HTA)
• definiție: TAS ≥ 140 mmHg şi/sau TAD ≥ 90 mmHg
• cauze:
‒ vasculare (arterioscleroza);
‒ renale (stenoza de arteră renala);
‒ endocrine (hipertiroidia, sdr. Cushing, feocromocitom);
‒ neurologice (tumori cerebrale).


2) Hipotensiunea arterială (hTA)
• definiție: TAS este mai mică de 100 mmHg şi TAD mai mică 60 mmHg însoțite de simptome;
• cauze:
‒ ortostatismul (hTA ortostatică)
‒ șocul indiferent de cauză (hipovolemic, anafilactic, etc.).


3) Diferența de TA peste 10 mmHg între cele 2 brațe
• cauza: stenoza arterială.

Adauga un comentariu

Medici care tratează această afecțiune

Logo

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.

Contacts

Colaborare:

colaborare@newsmed.ro

Publicitate:

publicitate@newsmed.ro
Social

Acum ne găsești și pe rețelele de socializare!