Căutare

Toate procedurile

Schimba ora Programări

Inchide

Programează Consultație

Atenție! Data și ora exactă a programării va fii stabilită telefonic, apoi vă va fi comunicată verbal dar si pe e-mail.

Programează serviciu medical

Cerere o ofertă medicală

Cerere serviciu medical

Analiza detaliată

Analiza detaliată

Răspuns

Răspuns

duminică, iulie 03, 2022

Pulsul arterial- cum il masuram?

Buican
Buican

30 Apr 2021

eye-glyph Vizualizări: 5088

Distribuie Articolul

Pulsul arterial este o manifestare periferică a activităţii mecanice a inimii, constând într-o undă expansivă periodică, sincronă cu ejecţia ventriculară, percepută la palparea unei artere pe ţesutul dur subiacent.

Principiu: Prin dispoziţia lor anatomică arterele superficiale sunt uşor accesibile prin compresiunea acestora pe un plan osos.

Clasificarea și valoarea clinică a pulsului arterial:


Pulsul central reprezintă pulsul înregistrat la nivelul arterei carotide şi oferă informaţii despre activitatea ventriculului stâng (forţa de contracţie, ritm) și funcţionalitatea valvei aortice (stenoză/insuficienţă);
Pulsul periferic reprezintă pulsul înregistrat la nivelul membrelor şi oferă informaţii despre presiunea sanguină și starea arterelor (permeabilitate, elasticitate, etc.).

Examinarea pulsului arterial 

Tehnică: examinarea pulsului arterial se realizează cu ajutorul a două sau trei degete (index şi medius ± inelar), prin comprimarea uşoară a arterei respective pe planul osos subiacent.
a) Palparea pulsului arterial central: se realizează la nivelul arterei carotide comune, înaintea mușchiului sternocleidomastoidian (sub unghiul mandibulei);
─ palparea arterei carotide se realizează în paralel cu auscultaţia cardiacă şi apreciază modificările undei pulsului (întârzierea, diminuarea, absenţa, amplificarea) raportat la sistola ventriculară. 

Observație:

─ Nu se palpează niciodată arterele carotide bilateral în acelaşi timp!
─ Se evită palparea carotidelor pe o perioadă mai lungă de 15s deoarece se poate declanşa un reflex vagal depresor!
─ Se evită mişcările prin care se masează zona carotidiană!

b) Palparea pulsului arterial periferic se face bilateral (dreapta, stânga) şi se analizează comparativ la ambele membre. Punctele de palpare ale pulsului arterial periferic sunt:
Pentru membrul superior:
- Artera radială: la nivelul şanţului radial (încheietura mâinii);
- Artera brahială: la nivelul culisei bicipitale (plica cotului).

Pentru membrul inferior: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera poplitee, artera femurală comună.

- Artera pedioasă: fața dorsală a piciorului - primul spațiu intermetatarsian;

- Artera tibială posterioară: șanțul retromaleolar intern, în spatele maleolei interne;

- Artera poplitee: în spațiul popliteu (fosa poplitee);

- Artera femurală comună: regiunea inghinală la rădăcina coapsei (triunghiul lui Scarpa).

Prezenţa/Absenţa pulsului arterial


Absenţa pulsului arterial poate indica stopul cardiovascular, starea de şoc, ischemia periferică, etc.
─ Prezența sau absenţa pulsului arterial se evaluează astfel:
• (++) → puls prezent;
• (+) → puls diminuat;
• (-) → puls absent.

─ În obstrucţiile arteriale pulsul este diminuat/absent distal de obstacol.


• Simetria şi sincronismul pulsului diferitelor artere
─ În mod normal, unda de puls arterial are, în două puncte arteriale simetrice, aceeaşi mărime şi survine în acelaşi moment;
─ Asincronismul undei de puls se întâlneşte patologic (obstrucția arterei cu un tromb, anevrismul aortic, tumorile de trunchi arterial mare, etc.).

Frecvenţa pulsului arterial reflectă fiziologic frecvența contracțiilor ventriculului stâng.


Valoare normală: frecvența pulsului arterial = frecvența cardiacă
adulți: 60 – 100 pulsații/min;
adulți tineri bine antrenați: 50 – 60 pulsații/min;
nou – născut: ≈ 120 pulsații/min;
copii până la 1 an: 80 – 120 pulsații/min.


Variații ale frecvenței pulsului arterial:
↑ frecvenţei pulsului =pulsus frequentus.
─ Cauze generale: stimulare simpatică, emoţii, efort fizic, febră, droguri, hipertiroidism, feocromocitom, anemii, hemoragii, infecţii, patologie cardiacă (endocardite, miocardite);


↓frecvenței pulsului = pulsus rarus.
─ Cauze generale: stimulare parasimpatică (vagotonie - tonus vagal ↑), somn, bradicardia sportivilor de performanţă, hipotiroidism, hipotermie, intoxicaţia cu digitală, tratament cu ß-blocante, patologie cardiacă (bloc sinoatrial, atrioventricular, tulburări electrolitice – hiperpotasemie).

Calculul frecvenței pulsului:
─ Dacă ritmul pulsului este regulat se numără pulsațiile pe durata a 15s şi se înmulţește cu 4 valoarea obţinută;

─ Dacă ritmul pulsului este neregulat se numără pulsațiile timp de 1 min.
Observație: în cazul unui puls neregulat se determină frecvenţa la nivelul arterei carotide (sau cu stetoscopul aplicat la nivelul inimii) şi la nivelul arterei radiale. Diferenţa dintre cele două valori ale pulsului măsurate, constituie deficitul de puls, caracteristic în fibrilaţia atrială cu frecvenţă ventriculară rapidă (nu toate contracţile cardiace se transmit la periferie şi, ca urmare, pulsul periferic va fi mai mic decât pulsul central).

 Ritmicitatea pulsului arterial exprimă direct ritmul bătăilor inimii. Poate fi:
• Normal: pulsul regulat/ritmic (pulsus regularis) prezintă intervale aproximativ egale între pulsaţii;
─ ↑ frecvenţei pulsului în inspir şi ↓ în expir este fiziologică şi se numeşte aritmie respiratorie;
• Patologic: pulsul neregulat/aritmic (pulsus iregularis) prezintă intervale neregulate între pulsații. Cele mai frecvente modificări de ritm ale pulsului sunt:
Extrasistola - bătaie prematură urmată de o pauză post-extrasistolică;
Fibrilaţia atrială - contracţii neregulate ale inimii cu deficit de puls la frecvenţe crescute.

Amplitudinea exprimă mărimea undei de puls. Modificările de amplitudine ale pulsului sunt:
Puls mic (pulsus parvus) - puls slab perceptibil (stenoza valvei aortice);
Puls amplu (pulsus magnus) - puls bine bătut, care izbeşte cu forţă degetul examinatorului (insuficienţa aortică).

Viteza/Celeritatea exprimă rapiditatea cu care apare şi dispare unda de puls. Modificările de viteză ale pulsului sunt:
• Puls tardiv (pulsus parvus et tardus) - puls a cărui viteză de ascensiune a undei este mai lentă și amplitudinea este mai mică (stenoza aortică);
• Puls înalt și rapid (pulsus celer et altus) - puls înalt și rapid, care apare în afecțiunile cu rezistență periferică scăzută (insuficiența aortică);
• Puls alternant (pulsus alternans) - puls caracterizat printr-o bătaie puternică urmată de o bătaie slab perceptibilă, la distanțe regulate (insuficiența cardiacă în stadiul terminal).

Indicațiile examinării pulsului arterial 

• în toate situaţiile când se măsoară tensiunea arterială;
• cu ocazia oricărui examen clinic general;
• dureri la nivelul unui membru;
• modificări de culoare şi tulburări trofice ale tegumentelor;
• parestezii;
• dispnee, dureri precordiale, palpitaţii;
• vertij, cefalee;
• pierderea stării de conştienţă (sincopă);
• tulburări de vedere;
• aritmii și pentru a aprecia eficiența tratamentului antiaritmic.

 


Pulsaţiile arterelor pot fi observate prin inspecţie şi palpare. 
Examinarea pulsului arterial se realizează prin palparea arterelor superficiale:
─ temporală,
─ facială,
─ carotidă,
─ axilară,
─ brahială,
─ radială,
─ ulnară,
─ femurală,
─ poplitee,
─ tibială posterioară,
─ pedioasă dorsală.

 

Adauga un comentariu

Medici care tratează această afecțiune

Logo

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână nepăsătoare atunci când vine vorba de asigurarea propriei sănătăţi.

Contacts

Colaborare:

colaborare@newsmed.ro

Publicitate:

publicitate@newsmed.ro
Social

Acum ne găsești și pe rețelele de socializare!